15 iunie

1389

Are loc bătălia de la Kossovopolje (Câmpia Mierlei). Înfrângerea de către armata turcă a armatei sârbe, condusă de cneazul Lazăr, aliat cu bosniecii și cu macedonenii. Vestul și sud-vestul Serbiei sunt supuse Imperiului Otoman.

1848

Are loc a doua Adunare populară de la Lugoj a românilor din Banat, care hotărăște: înființarea unei armate populare române, prin înarmarea imediată a poporului, numirea lui Eftimie Murgu drept căpitan supreme al acestei armate, înlăturarea ierarhiei sârbești, în biserica română, introducerea limbii române, recunoașterea nașionalității române etc.

1889

A decedat Mihai Eminescu, a fost un poet, prozator și jurnalist român, socotit de cititorii români și de critica literară postumă drept cea mai importantă voce poetică din literatura română. Receptiv la romantismele europene de secol XVIII și XIX, și-a asimilat viziunile poetice occidentale, creația sa aparținând unui romantism literar relativ întârziat.

1944

În timpul celui de-al Doilea Război Mondial, începe bătălia pentru insula Saipan. A fost o confruntare militară desfășurată în Oceanul Pacific, pe insula Saipan, care a implicat armata SUA, ca și forță de invazie și armata imperială Japoneză, care deținea insula Saipan.

1977

A fost inaugurat, la Paris, atelierul lui Brâncuși, reconstituit pe esplanada Beaubourg, într-o clădire separată de clădirea Muzeului de Artă Modernă. Spațiul cuprinde 148 de sculpturi și încearcă să redea atmosfera atelierului sculptorului din Impasse Ronsin.

14 iunie

1800

Are loc bătălia de la Marengo, în apropierea localității italiene Alessandria. A fost cea mai importantă bătălie a Războiului celei de-a doua Coaliții. În ciuda succesului inițial al austriecilor, care reușiseră să învingă armata franceză până la începutul după-amiezii, sorții bătăliei s-au schimbat în mod dramatic, astfel că, până seara, francezii aucâștigat o victorie decisivă.

1807

Are loc lupta de la Obileşti. Oastea marelui vizir Ali-paşa care încearcă să ocupe Bucureştii este înfrântă de generalul Miloradovici. Un rol însemnat în victorie revine corpului de oaste al domnului Constantin Ipsilanti.

1848

Are loc unirea guvernelor constituite la Islaz și București și constituirea Guvernului provizoriu al Țării Românești.

1940

În timpul celui de-al Doilea Război Mondial armata germană intră în Paris, declarat „oraș deschis”.

1985

În localitatea  Schengen, din Luxemburg, este semnat Acordul de liberă circulație. Primele state care l-au implementat au fost Belgia, Franța, Germania, Luxemburg, Portugalia, Spania și Țările de Jos, care și-au deschis între ele granițele la 26 martie 1995. Până în prezent, 30 de state au aderat la Acordul Schengen, dintre care 27 l-au și implementat.

13 iunie

1456

Prima mențiune documentară a slugerului în Moldova. În Țara Românească el apare atestat pentru prima în 1480. Acest dregător se îngrijea de aprovizionarea cu carne a curții domnești, precum și de hrana turcilor și a oaspeților de la curte.

1848

Domnul Țării Românești, Gheorghe Bibescu, abdică și pleacă la Brașov.

1848

Guvernul provizoriu ales la Islaz, în fruntea unei mari mulțimi, își face intrarea triumfală în Craiova, unde masele populare zădărniciseră încercarea marii boierimi de a i se opune cu forța. Populația Craiovei depune jurământul pe programul revoluției.

1930

În România a  fost constituit un nou guvern condus de Iuliu Maniu. A fost al doilea guvern condus de Iuliu Maniu (13 iunie – 8 octombrie 1930); demisia primului guvern Iuliu Maniu (10 noiembrie 1928 – 7 iunie 1930) a fost determinată de refuzul de a accepta instaurarea ca rege a lui Carol al II-lea, care  în 1925, renunţase de bunavoie la drepturile succesorale la tronul Romaniei.

1941

A început primul val de deportări  din Basarabia și Bucovina de Nord, anexate de URSS de la România în iunie 1940. Urmau să fie ridicate 32.423 persoane, dintre care 6.250 să fie arestate, iar restul 26.173 de persoane – deportate. 

12 iunie

1476

Ștefan cel Mare își fixează tabăra în valea Berheciului în apropiere de hotarul Țării Românești, considerând că armata otomană va trece prin Țara Românească pentru a face joncțiunea cu oastea lui Laiotă Basarab.

1476

Moldovenii înfrâng în apropierea Cetății Albe un corp de oaste tătar (circa 10000 de oșteni). Cu acest prilej au fost eliberați cei circa 5000 de captivi luați de invadatori.

1864

A decedat în  Grecia, la Atena, Mihail Suţu (Soutzos) sau Mihail Suţu al II-lea, fost domnitor al Moldovei.

2000

În ședinţa Comisiei Naţionale de Heraldică au fost aprobate simbolurile Armatei Naţionale – stema, emblema şi drapelul, prin ordinul nr. 144 din 30 august 2000 al ministrului apărării al Republicii Moldova “Despre aprobarea Regulamentului cu privire la emblema, stema şi drapelul Armatei Naţionale”.