25 iunie

Tara Romaneasca1441

Prima menţiune a Adunării Ţării în Moldova;
în Ţara Românească va fi menţionată pentru prima dată în 1522. 
Convocarea acesteia a fost legată de decizia lui Alexandru cel Bun de a acorda fostei sale soţii, lituanianca Rimgailla, târgul Siret şi alte bunuri. Adunările Ţării (din sec. XVII se mai utiliza şi termenul „Sfatul de Obşte”) erau formate dinboieri, clerul înalt şi curteni şi se întruneau atunci când se luau decizii importante pentru ţară (alegerea domnilor şi abdicarea acestora, declaraţii de război şi încheierea păcii, trimitirea de solii importante, judecarea unor cauze de mare importanţă, stabilirea obligaţiilor populaţiei faţă de stat etc.). Adunarea Ţării, convocată de domn, reprezenta un organ consultativ, eventual de confirmare a unor hotărâri domneşti, şi era condusă de Sfatul Domnesc.

  

 

Constantin Cantemir1685

Constantin Cantemir  urcă pe tronul Moldovei. Cu toate că era fidel Porţii, în domeniul politicii interne s-a manifestat contra domniilor fanariote. Faptul a fost unul din principalele argumente pentru Şerban Cantacuzino, domnul Munteniei, de a-l susţine pe C. Cantemir la domnie. Dar au existat şi alte argumente. Cantemir era un bun militar şi această calitate putea fi folosită de coaliţia cruciată a creştinătăţii, dorită de Şerban Cantacuzino. De altfel era în vîrstă şi nu mai avea mult de trăit, dar prin intermediul lui, cu o reputaţie înaltă la Poartă, se putea scăpa de domniile fanariote.

 

 

 

1917

La şedinţa Comitetul militarilor basarabeni de la Odessa s-a cerut introducerea limbii române în şcolile din Basarabia, deschiderea seminarelor moldoveneşti, cerând totodată ca reprezentanţii administraţiei din Basarabia să cunoască şi să vorbească limba băştinaşilor.

 

 

1930

Are loc Conferinţa Micii Înţelegeri la Strbske Pleso (Cehoslovacia), cu care prilej se semnează un Acord complementar la tratatele de amiciţie şi de alianţă, în care se stipulează necesitatea întâlnirii miniştrilor de externe anual sau ori de câte ori este nevoie, Mica Înţelegere devenind astfel un organism politic închegat şi cu o puternică coeziune internă.

 

 

1932

Comitetul pentru dezarmarea morală de la Geneva adoptă „Memorandomul Pella” privind adaptarea legislaţiilor naţionale la cerinţele fundamentale ale vieţii internaţionale şi instituie un Comitet juridic special, pentru studierea memorandului.

 

 

Antoni Gaudi1852

S-a nascut celebrul arhitect catalan spaniol Antoni Gaudi; (d. 1926).

A fost un arhitect faimos atât pentru stilul său unic cât și pentru proiectele sale puternic individualizate.

În 1883 a început construcția celebrei catedrale dedicate Sfintei Familii, Sagrada Família, catedrală finanțată din fonduri publice.

A lucrat la acest proiect până la moartea sa, survenită la 10 iunie 1926, în urma unui accident (fusese lovit de un tramvai). Acest monument mai este și astăzi în lucru fiind finantat din donații din fonduri publice.

 

 

casa poporului1984 

Au fost inaugurate lucrarile de constructie a Casei Poporului si a Bulevardului ”Victoria Socialismului” din Bucuresti.

Casa Poporului s-a construit pe fostul Dealul Spirii si este a doua constructie administrativa din lume ca suprafata, dupa Pentagon, de 64.800 kilometri patrati. Are o forma dreptunghiulara, cu dimensiuni impunatoare: 270 metri la fatada, 240 metri pe lateral, o inaltime de 84 metri si o adancime (sub 0 m) de 92 metri.

Cladirea are 12 etaje, 4 niveluri subterane si un buncar nuclear, 1.100 incaperi, doua galerii monumentale de 180 metri lungime si 18 metri inaltime.

Cea mai mare incapere este Sala Unirii, cu o inaltime de 16 metri si o suprafata de 2.200 metri patrati. A fost construita intre 1984 si 1989, pe locul unor manastiri demolate in acest scop si al Dealului Uranus, care a fost nivelat. Lucrarile de proiectare au fost facute de o echipa de arhitecti condusa de Anca Petrescu. Ceausescu a vrut ca aceasta cladire sa devina sediul presidentiei, comitetului central al partidului comunist si al unor ministere. In prezent cladirea este sediul Parlamentului Romaniei.

 

 

 

Steaua_Romaniei1998 

Reinstituirea Ordinului „Steaua României”, cu şase grade (Colan, Mare Cruce, Mare Ofiţer, Comandor, Ofiţer, Cavaler), cel mai înalt ordin naţional românesc, pentru a recompensa serviciile excepţionale, civile şi militare aduse statului şi poporului român.

Domnitorul Cuza a cerut reprezentantului României la Paris în 1863, să ia legătura cu o cunoscută casă de bijuterii în vederea confecţionării unei decoraţii.

Casa Krétly va prezenta un model care este imediat acceptat de domnitor şi, pe baza acordului său, se va efectua o comandă pentru cele 1000 de exemplare ale ordinului, prevăzut a avea cinci grade (Cavaler, Ofiţer, Comandor, Mare Ofiţer şi Mare Cruce).

Cuza hotărâse ca distincţia să se numească “Ordinul Unirii”, urmând să fie instituit şi acordat pe 24 ianuarie 1864, dată la care se împlineau cinci ani de la alegerea sa ca domnitor şi al Ţării Româneşti, moment care marca, de fapt, Unirea celor două principate române.

Din această cauză şi deviza ordinului a fost concepută pentru a fi adecvată momentului Unirii: “GENERE ET CORDRES FRATRES” (“FRAŢI PRIN ORIGINI ŞI SIMŢIRI.

Deviza ordinului, care nu mai corespundea noului moment istoric, va fi schimbată, alegându-se “IN FIDE SALUS” (“ÎN CREDINŢĂ ESTE SALVAREA”).

Denumirea de “Steaua României” a apărut mai târziu, la 10 mai 1877, o dată cu votarea instituirii ordinelor, ca prim act normativ al noului stat suveran România.

Ca toate celelalte decoraţii existente, şi Ordinul “Steaua României” a fost desfiintat de comunisti la începutul anului 1948, după proclamarea Republicii Populare Române.

Portul distincţiei a fost interzis, chiar şi păstrarea însemnelor acesteia fiind considerată un delict în primii ani după abrogare.

гис-технологии
ткани для вышивания