Error
  • Component not found

March 2018

01 April 2018

1 aprilie

1784

Are loc audiența lui Horea la împăratul Iosif al II-lea, în cadrul căreia îi prezintă situația țărănimii din Transilvania.

 

 

 

 

 

1815

S-a nascut Otto von Bismarck, om de stat al Prusiei/Germaniei de la sfârșitul secolului al XIX-lea, precum și o figură dominantă în afacerile mondiale. Ca prim-ministru (în germană: Ministerpräsident) al Prusiei între 1862 și 1890, el a supervizat unificarea Germaniei de la 1871. În 1867 devenise cancelar al Confederației Germane de Nord. A proiectat Imperiul German de la 1871, devenind primul său cancelar („Cancelar al Imperiului”) și dominând afacerile acestuia până la demiterea sa în 1890.

 

 

 

1859

Dubla alegere a lui Alexandru Ioan Cuza ca domn al Munteniei și Moldovei a fost recunoscută de Franța, Marea Britanie, Rusia, Prusia și Regatul Sardiniei, în cadrul Conferinței reprezentanților puterilor garante de la Paris.

 

 

 

 

 

1866

S-a înființat Societatea Literară Română, care, din 1/13 august 1867 s-a transformat în Societatea Academică Română, iar din 30 martie 1879 a devenit Academia Română.

 

 

 

 

1881

S-a născut Octavian Goga, poet român, ardelean, prim-ministrul României de la 28 decembrie 1937 până la 11 februarie 1938 și Membru al Academiei Române din anul 1920.

 

 

 

 

 

1878

Mihail Kogălniceanu înaintează consulului general al Rusiei la București, D.F. Stuart, o notă de protest în legătură cu ocuparea de către trupele țariste care participaseră la războiul ruso-româno-turc a unor localități din România.

 

 

 

 

 

1924

Sunt pronunțate sentințele în procesul participanților la Puciul din noiembrie (1923) de la München: cinci ani închisoare și amendă pentru Hitler și alți acuzați, achitarea generalului Ludendorff.

 

 

 

1945

În timpul celui de-al doilea război mondial, are loc bătălia navală de la Okinawa. Trupele americane cuceresc insula de la japonezi, după lupte violente, începând, astfel, ofensiva finală împotriva Japoniei.

 

 

 

1948

Forțele sovietice din Germania blochează căile de comunicație către sectoarele de ocupație american, britanic și francez din Berlin, declanșând prima criză a Războiului Rece.

 

 

 

Read more

31 martie

1437

A izbucnit răscoala ţărănească la Bobâlna, în Transilvania şi  s-a răspândit cu repeziciune spre comitatele Sătmar și Szabolcs. În iunie, pe dealul Bobâlna  s-a adunat o oaste de țărani, și au construit o tabără. Au cerut înființarea și recunoașterea unei stări proprii, care să se numească Universitas Hungarorum et Valachorum (Starea ungurilor și a românilor).

 

 

1684

Moare în captivitate la Lvov, Polonia, domnitorul Moldovei Gheorghe Duca, după ce fusese capturat cînd se întorcea cu oastea de sub zidurile Vienei.

 

 

 

 

 

1854

Este semnat tratatul de la Kanagawa de către SUA și Japonia, care a semnificat sfîrșitul izolării pe care o impuseseră Japoniei shogunii Tokugawa la începutul sec. XVII.

 

 

 

1889

A fost inaugurat Turnul Eiffel, o construcție faimoasă din Paris, pe schelet de oțel, ce măsoară 324 m înălțime. Este una dintre principalele destinații turistice ale Parisului și lumii, cu mai mult de 5,5 milioane de vizitatori anual.

 

 

 

 

 

1938

Carol al II-lea a desființat toate partidele politice și a instituit Consiliul de Coroană ca organ de stat cu caracter permanent, alcătuit din membri "consilieri regali" numiți de rege, cu rang de miniștri de stat.

 

 

 

Read more

30 martie

1633

S-a născut Miron Costin, cronicar din Moldova, unul dintre primii scriitori și istoriografi din literatura română. Erudit, cunoscător de limbi străine și conștient de rolul culturii în evoluția statelor, a lăsat posterității o operă valoroasă atât din perspectivă istorică, documentară, cât și din punct de vedere literar.

 

 

 

 

 

1821

Are loc întâlnirea dintre Tudor Vladimirescu, conducător al revoluției din Țara Românească, și Alexandru Ipsilanti, liderul Eteriei. În ciuda unor grave divergențe, cei doi ajung la un acord, în urma căruia județele dinspre munte trec sub autoritatea lui Ipsilanti, iar Oltenia și județele de câmpie sub cea a lui Tudor.

 

 

1821

Se stinge din viaţă mitropolitul Chişinăului şi al Hotinului Gavriil Bănulescu-Bodoni. Este înmormîntat la mănăstirea Căpriana. În timpul păstorii sale, a infiinţat Seminarul Teologic la Chişinău, s-au tipărit Noul Testament (1817) și Biblia (1819), în limba română, la Petersburg. A îndrumat activitatea clerului de mir din eparhie și a mănăstirilor. A zidit câteva biserici la Chișinău și în alte localități și a restaurat biserica Adormirea Maicii Domnului din Mănăstirea Căpriana.

 

 

 

1830

S-au încheiat lucrările de redactare a Regulamentelor Organice, considerate primele acte constituţionale pentru Moldova şi Valahia. Regulamentele Organice, adoptate în 1831 în Muntenia şi în 1832 în Moldova, ca urmare a prevederilor Tratatului de la Adrianopol, au consfinţit o puternică influenţă a Imperiului Rus în Principatele române.

 

 

 

 

1853

S-a născut Vincent Willem Van Gogh, pictor olandez post-impresionist ale cărui lucrări au avut o influență profundă asupra artei secolului al XIX-lea. Astăzi multe dintre operele sale, inclusiv numeroasele lui portrete, peisaje și picturi cu floarea-soarelui, se numără printre cele mai cunoscute și cele mai scumpe din lume.

 

 

 

 

 

1856

A fost încheiat Tratatul de pace de la Paris, care a pus capăt războiului din Crimeea (1853-1856). Principalele lui prevederi au fost transformarea Mării Negre în teritoriu neutru, închis tuturor navelor militare, pe țărmul mării fiind interzise construirea de fortificații sau prezența armamentelor de orice fel. Tratatul a marcat un uriaș pas înapoi pentru Rusia și pretențiile sale de dominație a regiunii. Potrivit clauzelor acestui tratat, Imperiul Rus a retrocedat Principatului Moldova sudul Basarabiei (Cahul, Bolgrad și Ismail și, implicit, controlul asupra gurilor Dunării).

 

 

1866

Locotenența domnească publică Proclamația către popor, prin care recomandă alegerea prin plebiscit a principelui Carol de Hohenzollern ca domnitor al Românilor, cu drept de moștenire și sub numele de Carol I. Guvernul Ghica dă publicității un manifest, la 2 aprilie 1866, cu același sens.

 

 

 

 

 

1879

Printr-o lege specială, Societatea Academică Română a fost decretată instituție națională cu numele de Academia Română, funcționând ca for al moralității și independenței științifice. Preocupările sale s-au extins în domeniul artelor, literelor și științei. De atunci, Academia Română funcționează ca forum național recunoscut al cercetării științifice, literare și de creație artistică.

 

 

 

1981

Președintele Ronald Reagan este împușcat în piept, în afara unui hotel din Washington, D.C., de către un vagabond cu probleme psihice, numit John Hinckley Jr.

 

 

 

1983

Președintele american Ronald Reagan face cunoscută propunerea adresată sovieticilor, potrivit căreia SUA și-ar limita instalarea de rachete de croazieră Pershing dacă URSS ar face o mișcare asemănătoare.

 

 

 

Read more

29 martie

1461

Are loc Bătălia de la Towton, parte din Războiul celor Două Roze. Confruntarea a fost dusă între casele York și Lancaster pentru controlul tronului Angliei. Bătălia a fost o victorie decisivă a yorkiștilor.

 

 

 

1599

Sigismund Báthory a renunțat la tronul Transilvaniei. Dieta Transilvaniei l-a ales principe pe cardinalul Andrei Báthory, apropiat al politicii polone, ceea ce a însemnat renunțarea Transilvaniei la o politică ofensivă față de Imperiul Otoman.

 

 

 

 

 

1809

Țarul Alexandru I al Rusiei, declară în jurămîntul lui în Porvoo, că Finlanda cucerită în cel de-al treilea Război Rus-Suedez, că aparține pentru totdeauna Rusiei.

 

 

 

 

 

1821

În momentul începerii mișcării Eteriei, domnul Moldovei, Mihai Suțu, a anunțat hotărîrea sa de a se retrage temporar din Moldova, lăsând o căimăcămie care să se ocupe de treburile curente și mai ales să asigure Poarta Otomană de supunerea Moldovei.

 

 

 

 

 

1830

Conform Tratatului de pace ruso-turc de la Adrianopol, au început lucrările Comisiei pentru delimitarea granițelor dunărene dintre Principatele române și Imperiul otoman. Fostele raiale Brăila, Giurgiu, Turnu, împreună cu 30 de insule din Dunăre au fost efectiv reanexate Țării Românești. Lacul Brateș a revenit Moldovei.

 

 

1848

Domnitorul Mihail Sturdza înăbuşă mişcarea revoluţionară din Moldova cu forţa armată. În urma  intervenţiei armatei  au loc mai multe arestări, iar 13 conducători (printre care şi Alexandru Ioan Cuza) au fost trimişi sub stare de arest la Galaţi, pentru a fi exilaţi în Turcia. Şase dintre cei 13 au reuşit să scape la Brăila, de unde au trecut în Transilvania.

 

 

 

 

1940

Viaceslav Molotov, comisarul poporului pentru afacerile externe, a ţinut în Sovietul Suprem  un discurs agresiv privitor la raporturile U.R.S.S. cu România. Afirmând că URSS nu are cu România un pact de neagresiune (ceea ce era cu totul neadevărat, întrucât tratatele de la Londra nu fuseseră denunţate), spunea că aceasta se explică prin existenţa unei chestiuni litigioase, aceea a Basarabiei, a cărei anexare de către România nu a fost niciodată recunoscută de URSS.

 

 

 

1972

S-a semnat Convenția cu privire la răspunderea internațională pentru daunele cauzate de obiecte lansate în spațiul extra-atmosferic (adoptată la 29 noiembrie 1971 la a XXVI-a sesiune a Adunării Generale a ONU).

 

 

 

1973

Armata SUA a încheiat retragerea din Vietnamul de Sud, conform Acordului de pace semnat la 27.01.1973 la Paris, situaţie ce a condus la prăbuşirea regimului militar de la Saigon in 1975.

 

 

 

 

Read more

ŞEFUL STATULUI MAJOR AL APĂRĂRII DIN LITUANIA, GENERAL LOCOTENENT JONAS VYTAUTAS ŽUKAS, ÎN VIZITĂ LA CENTRUL DE CULTURĂ ȘI ISTORIE MILITARĂ

seful-sm-lituaniaAspecte din cadrul vizitei oficiale a Şefului Statului Major al Apărării din Lituania, general-locotenent Jonas Vytautas Žukas, la Academia Militară a Forţelor Armate "Alexandru cel Bun"Brigada Infanterie Motorizată "Ștefan cel Mare" şi Centrul de Cultură şi Istorie Militară.

 

 

 

 

 

  • Hits: 95
  • Hits: 87
  • Hits: 88
  • Hits: 81
  • Hits: 77
  • Hits: 87
  • Hits: 84
  • Hits: 84
 

Foto: Vitalie Iovu

Read more

28 martie

1661

Domnitorul Moldovei, Vasile Lupu, moare la Constantinopol. Ulterior,osemintele sunt aduse la Iași, fiind reînhumate în biserica Trei Ierarhi, alături de ceilalţi membri ai familiei.

 

 

 

 

 

1793

Poarta Otomană emite kanun-nâme („carte de lege”), în care se preciza statutul autonom al Moldovei şi obligaţiile ei.

 

 

 

1923

Este promulgată prin decret regal Constituția României Mari, votată de Parlamentul României la 26 martie 1923, una dintre cele mai avansate și democratice constituții din Europa acelui timp.

 

 

 

 

 

1992

În Republica Moldova, ostilităţile militare luau amploare, implicarea internaţională nu era suficientă pentru calmarea situaţiei. Mircea Snegur, preşedintele Republicii Moldova, a instituit starea excepţională pe întreg teritoriul ţării. Parlamentul de la Chişinău a instituit o comisie compusă din reprezentanţii tuturor fracţiunilor parlamentare, care urma să formuleze propuneri de soluţionare paşnică a conflictului, în baza normelor şi standardelor internaţionale.

 

 

Read more

27 MARTIE 1918, ACTUL UNIRII REPUBLICII DEMOCRATICE MOLDOVENEŞTI (BASARABIA) CU MAMA SA ROMÂNIA (1918)

Actul UniriiConţinutul Actului Unirii 

În numele poporului Basarabiei, Sfatul Ţării declară: Republica Democratică Moldovenească (Basarabia) în hotarele ei dintre Prut, Nistru, Dunăre, Marea Neagră şi vechile graniţe cu Austria, ruptă de Rusia acum o sută şi mai bine de ani, din trupul vechii Moldove. În puterea dreptului istoric şi dreptului de neam, pe baza principiului că noroadele singure să-şi hotărască soarta lor de azi înainte şi pentru totdeauna se uneşte cu mama ei România.

Această unire se face pe următoarele baze:

Sfatul Ţării actual rămâne mai departe pentru rezolvarea şi realizarea reformei agrare, după nevoile şi cererile norodului. Aceste hotărâri se vor recunoaşte de Guvernul român.

Basarabia îşi păstrează autonomia provincială, având un Sfat al Ţării (Dietă), ales pe viitor prin vot universal, egal, direct şi secret, cu un organ împlinitor şi administraţie proprie.

Competenţa Sfatului Ţării este: a) votarea bugetelor locale; b) controlul tuturor organelor zemstvelor şi oraşelor; c) numirea tuturor funcţionarilor administraţiei locale prin organul său împlinitor, iar funcţionarii înalţi sunt întăriţi de Guvern.

Recrutarea armatei se va face, în principiu, pe baze teritoriale.

Legile în vigoare şi organizaţia locală (zemstve şi oraşe) rămân în putere şi vor putea fi schimbate de Parlamentul român numai după ce vor lua parte la lucrările lui şi reprezentanţii Basarabiei.

Respectarea drepturilor minorităţilor din Basarabia.

Doi reprezentanţi ai Basarabiei vor intra în Consiliul de Miniştri român, acum desemnaţi de actualul Sfat al Ţării, iar pe viitor luaţi din sânul reprezentanţilor Basarabiei în parlamentul român.

Basarabia va trimite în Parlamentul român un număr de reprezentanţi proporţional cu populaţia, aleşi pe baza votului universal, egal, direct şi secret.

Toate alegerile din Basarabia pentru voloste, sate, oraşe, zemstve şi Parlament se vor face pe baza votului universal, egal, secret şi direct.

Libertatea personală, libertatea tiparului, al cuvântului, a credinţei, a adunărilor şi toate libertăţile obşteşti vor fi garantate prin Constituţie.

Toate călcările de legi, făcute din motive politice în vremurile tulburi ale prefacerilor din urmă, sunt amnistiate.

Basarabia, unindu-se ca fiică cu Mama sa România, Parlamentul român va hotărî convocarea neîntârziată a Constituantei, în care vor intra proporţional cu populaţia şi reprezentanţii Basarabiei, aleşi prin vot universal, egal, direct şi secret, spre a hotărî împreună cu toţii înscrierea în Constituţie a principiilor şi garanţiilor de mai sus.

Trăiască Unirea Basarabiei cu România, de-a pururea şi totdeauna.

 

Preşedintele Sfatului Ţării,   I. Inculeţ

Secretarul Sfatului Ţării,   I. Buzdugan

 

Membrii Sfatului Țării care au votat Unirea 

Din cei 135 de deputaţi prezenţi, 86 au votat în favoarea Unirii, 3 au votat împotrivă, iar 36 s-au abţinut, 13 deputaţi fiind absenţi. Citirea rezultatului a fost însoţită de aplauze furtunoase şi strigăte entuziaste „Trăiască Unirea cu România!”.

Cei care au votat pentru Unire, pe 9 aprilie 1918 (27 martie stil vechi) (după nume, vârstă, profesie, grup etnic, judeţ):

Nicolae Alexandri, 60, ziarist, Hotin/Chişinău

Elena Alistar-Romanescu, 42, medic, Cetatea Albă/Chişinău

Alexandru Baltaga, 55, preot, Orhei

Constantin Bivol, 33, ţăran, Chişinău

Teodor Bârcă, 24, învăţător, Chişinău

Teodosie Bârcă, 23, ţăran, Soroca

Vladimir Bodescu, 50, avocat, Chişinău

Vladimir Bogos, 24, student, Chişinău

Nicolae Bosie-Codreanu, 32, inginer, Hotin

Ştefan Botnarciuc, 43, ţăran, ucrainian, Bălţi

Ignatie Budişteanu, 30, ţăran, Bălţi

Ilarion Buiuc, 27, ţăran, Orhei

Gheorghe Buruiană, 33, cooperatist, Chişinău

Ion Buzdugan, 30, învăţător, Orhei/Bălţi

Anton Caraiman, 38, ţăran, Orhei

Grigore Cazacliu, 26, student, Soroca

Ion Cazacliu, 48, funcţionar public, Soroca

Vladimir Cazacliu, 29, student, Soroca

Dimitrie Cărăuş, 25, student, Soroca

Vasile Cerescu (Ciorăscu), 31, ţăran, Chişinău

Nicolae Cernăuţeanu, 26, soldat, Hotin

Nicolae Cernov, rus, Tighina

Afanasie Chiriac, 27, ţăran, Dubăsari/Tighina

Vladimir Chiorescu, 30, cooperatist, Chişinău

Vasile Cijevschi, 37, ofiţer de armată, Tighina

Nicolae Ciornei, 25, ţăran, Cahul

Pavel Cocârlă, 24, artizan, Orhei

Ion Codreanu, 39, ţăran, Soroca

Ion Costin, 35, avocat, Chişinău

Ion Creangă, 24, învăţător, Dubăsari/Tighina

Anton Crihan, 25, student, Bălţi

Dumitru Dragomir, 28, ţăran, Cetatea Albă

Dumitru Dron, 25, student, Orhei/Bălţi

Felix Dutkiewicz, polonez, Lublin / Chişinău

Boris Epure, 36, funcţionar public, Chişinău/Bălţi

Pantelimon Erhan, 34, profesor, Tighina

Vasile Gafencu, 30, ţăran, Bălţi

Simion Galeţchi, Soroca

Andrei Găină, 33, ţăran, Orhei

Vasile Ghenzul, 35, funcţionar public, Chişinău

Alexandru Groapă, 38, funcţionar public, Bălţi

Nicolae Grosu, 27, student, Chişinău

Pantelimon Halippa, 34, ziarist, Soroca

Teodor Herţa, Orhei

Ion Ignatiuc, 25, ţăran, Bălţi/Chişinău

Ion Inculeţ, 35, profesor, Chişinău

Teofil Ioncu, 32, funcţionar public, Orhei

Vasile Lascu, 60, ziarist, Chişinău

Mihail Maculeţchi, 56, ţăran, Orhei

Dimitru Marchitan, 32, ţăran, Bălţi

Gheorghe Mare, 36, profesor, Cahul/Cetatea Albă

Nicolae Mămăligă, 38, ţăran, Chişinău

Vasile Mândrescu, 29, ţăran, Orhei

Dumitru Mârza, 23, profesor, Hotin

Mihail Minciună, 32, ţăran, Orhei

Alexandru Moraru, 37, ţăran, Hotin

Anatolie Moraru, 23, ţăran, Hotin

Zamfir Munteanu, Ismail

Gheorghe Năstase, 22, învăţător, Soroca

Teodor Neaga, 37, profesor, Chişinău

Constantin Osoianu, 32, ţăran, Bălţi

Efimie Palii, 37, ţăran, Soroca

Ion Pascăluţă, 25, soldat, Bălţi

Gherman Pântea, 24, învăţător, Bălţi

Ion Pelivan, 40, avocat, Chişinău/Bălţi

Petru Picior-Mare, 30, funcţionar public, Bălţi

Chiril Sberea, 27, inspector, Cahul

Andrei Scobioală, 32, profesor, Bălţi

Nicolae Secară, 24, profesor, Soroca/Chişinău

Timofei Silistaru, 23, ofiţer de armată, Ismail/Tighina

Elefterie Sinicliu, 22, ţăran, Orhei

Nicolae Soltuz, 60, ţăran, Soroca

Chiril Spinei, 34, ţăran, Soroca

Gheorghe Stavrii, 35, ţăran, Cahul

Constantin Stere, 54, profesor, Soroca

Iacov Sucevan, Chişinău

Nicolae Suruceanu, 28, ofiţer de armată, Chişinău

Teodor Suruceanu, 52, ţăran, Chişinău

Gheorghe Tudor, 33, învăţător, Bălţi

Ion Tudose, 33, ţăran, Orhei/Bălţi

Grigore Turcuman, 26, ţăran, Soroca

Vasile Ţanţu, 35, profesor şcolar, Chişinău

Leonida Ţurcan, 23, funcţionar public, Soroca/Chişinău

Teodor Uncu, 34, funcţionar public, Orhei

Ion Valuţă, 24, student, Bălţi

Vitalie Zubac, 23, ofiţer, Ismail


Voturi împotriva Unirii:

Ştefan Balmez, 35, funcţionar public, bulgar, Chişinău

Arcadie Osmolovschi, ucrainian

Mihail Starenki, ucrainian


Abţineri de la vot:

Philipp Almendingher, 50, ţăran, german, Cetatea Albă

Zaharia Bocşan, 49, ţăran, Bălţi

Gheorghe Brinici, 30, ţăran, ucrainian, Bălţi

Gavril Buciuşcan, 29, învăţător, Orhei

Nichita Budnicenco (Vilnicenco), 36, ţăran, ucrainian, Bălţi

Vasile Covali, ucrainian

Alexei Culeva, 43, ţăran, probabil bulgar, Ismail

Petre Culcev, 47, ţăran, bulgar

Vasile Curdinovschi, 46, profesor, Poltava

Dragomir Diaconovici

Serghei Donico-Iordăchescu, Chişinău

Ion Dumitraşcu, 28, ţăran, Orhei

Ion Harbuz, 31, funcţionar public, Chişinău

Alexandru Greculoff, rus

Isac Gherman, 60, avocat, evreu, Chişinău

Andrei Krupenski, ucrainian, Chişinău

Constantin Iurcu, 34, ţăran, Hotin

Eugen Kenigschatz, 58, avocat, evreu, Chişinău;

Teodor Kiriloff, 37, avocat, bulgar, Ismail

Ivan Krivorukoff, 42, muncitor, rus, Tighina

Samuel Lichtmann, 60, funcţionar public, evreu

Alexander von Loesch, german

Vladimir Lineff, 39, profesor, rus

Petre Maniţchi, 35, învăţător, rus

Dimitru Maldor, bulgar

Cristo Misircoff, 43, profesor, bulgar, Ismail

Teodor Moldovan

Iacob Nagorneac, 39, ţăran, ucrainian, Hotin

Teodor Nichitiuc, 35, inspector, ucrainian, Cahul

Petre Poliatenciuk, 36, funcţionar public, ucrainian, Podolia

Gheorghe Ponomareff, probabil rus

Ion Popa, 28, ţăran, Bălţi

Mihail Savenco, ucrainian

Moise Slutski, 62, doctor, evreu, Chişinău

Vladimir Ţâganco, 31, inginer, rus

Eftimie Vizitiu, 37, ţăran, Soroca


Absenţi de la sesiune:

Bajbeuk-Melicoff, 45, inspector, Armenian, Orhei

Ion Ceornega, 40, ţăran, Ismail

Teodor Corobcean, 37, cooperatist, Soroca

Ioan Herţa, 34, ţăran, Chişinău

Gutman Landau, 40, funcţionar public, evreu

Anton Novacoff, bulgar

Anton Rugină

Kalistrat Savciuc, ucrainian

Gheorghe Sârbu

Teodor Stanevici, 51, judecător, rus, Chişinău

Mendel Steinberg, evreu

Gheorghe Tcepciu

Alexandru Ţurcan, 32, ţăran, Soroca

Read more

27 March 2018

27 martie

1888

S-a născut Alexei Mateevici, preot militar, unul din cei mai reprezentativi scriitori,  născuți în Basarabia, actualmente Republica Moldova. A scris poezia „Limba noastră”, care devine, în 1994, Imnul Republicii Moldova.

 

 

 

 

 

1918

Sfatul Țării, parlamentul Republicii Democratice Moldovenești a votat în favoarea unirii cu România. Acesta a fost începutul procesului de formare a României Mari.

 

 

 

 

 

1942

În timpul celui de-al Doilea Război Mondial, aviaţia Britanica bombardează baza germană de submarine de la St. Nazaire (Franţa).

 

 

 

1958

Nikita Hrușciov i-a succedat lui Gheorghi Malenkov în funcția de premier și a devenit astfel șeful de necontestat atât al statului, cât și al partidului. A promovat reforme ale sistemului sovietic și a pus accentul pe producția de bunuri de larg consum și nu pe industria grea.

 

 

Read more

ISTORIA MILITARĂ ÎN FILATELIE ȘI CARTOFILIE

Filatelie_CCIM_2018Expoziţie unicat de filatelie şi cartofilie la Centrul de Cultutură şi Istorie Militară

Centrul de Cultură şi Istorie Militară în colaborare cu Mişcarea Filatelică Organizată din Republica Moldova a desfăşurat o expoziţie unicat de filatelie şi cartofilie. Aceasta cuprinde sute de mărci şi cărţi poştale emise în Republica Moldova, cât şi pe parcursul evoluţiei istorice a acestui element. Scopul manifestării este de a populariza şi păstra istoria şi patrimoniul naţional prin intermediul acestei direcţii. Pe lângă exponatele cu tentă istorică şi militară au fost expuse şi colecţii tematice ce ţin de diferite domenii. Întreprinderea de Stat Poşta Moldovei a venit cu o surpriză către filatelişti, urmând să premieze cele mai bune colecţii în urma aprecierii dată de către o comisie de experţi.

  • Hits: 103
  • Hits: 101
  • Hits: 106
  • Hits: 110
  • Hits: 110
  • Hits: 109
  • Hits: 99
  • Hits: 108
  • Hits: 102

sursa: www.facebook.com/MDAarmy

Read more

26 martie

1896

Ion Suruceanu, arheolog din Basarabia, devine membru titular al Societăţii Arheologice din Rusia. Tot în acest an el este ales membru titular al Societăţii de Istorie şi Antichităţi din Odesa.

 

 

 

 

 

1913

În timpul celui de-al Doilea Război Balcanic, trupele aliate cuceresc Adrianopole.

 

 

 

1918

La Chişinău, Republica Democratică Moldovenească, soseşte preşedintele Consiliului de Miniştri al României Alexandru Marghiloman, însoţit de reprezentanţi ai guvernului român.

 

 

 

 

 

1975

A intrat în vigoare Convenţia privind interzicerea dezvoltării, producerii şi stocării de arme biologice, in momentul ratificării de 22 dintre statele semnatare ale actului redactat la 10 aprilie 1972. Republica Moldova a aderat la BWC la 5 noiembrie 2004, care a intrat în vigoare pentru ţara noastră la 28 ianuarie 2005.

 

Read more