Share

 Interviu solicitat colonelului Vitalie CIOBANU, şeful Centrului  de Cultură şi Istorie Militară.

 

- Care este scopul constituirii unei instituţii noi, Centrul de Cultură şi Istorie Militară?

 

S-a insistat pe crearea unui centru de ştiinţă şi cultură, prin intensificarea unei cercetări fundamentale în domeniul istoriei militare şi respectiv în cel de tradiţie şi cultură naţională, prin diversificarea activităţilo cognitive şi culturale. Instituţia noastră este menită să asigure un dialog viu dintre cercetător şi nemijlocit actorii implicaţi în perceperea şi consumarea acestui produs.

 

Instituţia subordonată organic Ministerului Apărării, mai are drept misiune, alături de cercetarea fundamentală în domeniile istoriei militare şi culturii, furnizarea expertizei de specialitate către factorii şi organisme de decizie politico-militară. Perfecţionarea pregătirii personalului armatei prin valorificarea rezultatelor cercetării în domeniile de interes şi aplicarea lor în învăţământul militar.

 

- Vă rugăm să ne daţi mai multe detalii despre principalele structuri şi  direcţii de activitate

ale instituţiei ce o conduceţi.

 

- Instituţia însumează 5 secţii mari şi nemijlocit subdiviziunile acestora care sunt divizate pe probleme de cercetare şi activitate specifică fiecăreia în parte, dintre care: muzeul militar, activitatea de bază a căruia constă în achiziţionarea, conservarea, expunerea obiectelor şi nemijlocit popularizarea istoriei militare prin intermediul exponatelor. Secţia ştiinţă, care efec-tuiază cercetări fundamentale în domeniul reespectiv, este o direcţie nouă de cercetare în ştiinţa naţională. Respectiv în acest compartiment se găseşte şi serviciul Cultul Eroilor, care este o noutate, pentru prima dată fiind instituită la noi în acest spaţiu istoric şi care are menirea de a stabili relaţii şi a implimenta acorduri în domeniul de eternizare a eroilor şi îngrijire a mormintelor, construirea acestor obiective, schimbul de idei cu instituţii similare din  ţară şi străinătate. Avem deja implementate mai multe proiecte ce ţin de eternizarea eroilor şi îngrijirea mormintelor, acorduri care au fost semnate cu Republica Ungaria, Germania, şi la etapa actuală cu România. S-a muncit mai mult cu Ungaria şi ne bucurăm de mai multe realizări în comun, eshumări, schimb de informaţie,  expoziţii.

 

În cadrul centrului se regăseşte secţia cultural-artistică, secţia programe şi proiecte culturale care urmează să dezvolte acest centru la un nivel de instituţie de propagare şi implementare a unor proiecte concrete ce ţin de cultura naţională şi îndeosebi de cea militară. Sub jurisdicţia noastră mai este memorialul  Capul de pod Şerpeni.

 

Valorificarea rezultatelor activităţii are loc prin intermediul Revistei de Istorie Militară „Cohorta” şi a unor serii de monografii, culegeri de studii, cărţi de autor, materiale promoţionale, volume conţinînd lucrările conferinţelor şi simpozioanelor organizate.

 

- Care sînt avantajele de care beneficiază militarii Armatei Naţionale avînd un asemenea

centru?

 

- S-a trecut la o etapă calitativ nouă, se organizează diferite activităţi de popularizare a istoriei şi

instituţiei militare nemijlocit. Prin aceste activităţi este antrenat şi efectivul armatei. Instituţia devine un centru de agrement destinat militarilor şi nu în ultimul rînd promovează instituţia militară care merită să fie promovată.   Militarii, vrem noi, nu vrem, comparativ cu societatea civilă sînt mai organizaţi, mai disciplinaţi şi uneori chiar prevalăm dacă e să vorbim la nivelul cunoştinţe,  începînd de la lucrul de cancelarie şi pînă la valori în domeniul de cercetare ştiinţifică, de cunoaştere în general a lucrului sau a profesiei, depăşim prin stricteţe şi  disciplină. Prin editarea de monografii, cataloage care au menirea  de a păstra acea informaţie despre patrimoniu, despre istoria naţională, contribuim la dezvoltarea multilaterală a militarilor, la integrarea lor în societate. Concomitent aceste izvoare sunt benefice la pregătirea atît a specialiştilor din cadrul Academiei Militare cît şi la diferite cursuri de antrenamente militare care se organizează în cadrul armatei şi de ce nu, pentru societatea civilă, pentru editarea ulterioară a unor manuale.

 

Totodată, se pune accent pe reevaluarea infrastructurii şi spaţiilor, pe optimizarea şi crearea unei infrastructuri.

 

- Care sînt dificultăţile cu care vă întîlniţi în procesul de gestionare a acestei instituţii?

 

 - Salariul  mic al personalului nu ne permite de a angaja specialişti bine pregătiţi, dar noi avem o mare necesitate de asemenea cadre. Există şi problema financiară, dar dacă vrem să realizăm ceva, nu ne oprim la  jumătate de cale. Avem posibilitatea să optăm pentru multele proiecte oferite de  diferite fondaţii.  Trebuie de muncit pentru a scrie şi realiza aceste proiecte.Toţi vor bani, banii sînt alături, dar nimeni nu vrea să-i caute. Instituţia ar urma să aibă autonomie nu doar la realizarea unor proiecte, dar să poată determina şi soarta achiziţiilor.

 

- Cu toate aceste multe obligaţiuni, dvs totuşi reuşiţi să fiţi implicat şi în companii sociale şi alte  activităţi cu caracter social, ca cele de ziua copilului, spre exemplu, organizarea sărbătorilor de iarnă, concerte, expoziţii şi alte festivităţi. Cum reuşiţi?

 

- Acestea sînt sărbători naţionale şi internaţionale pe care noi sîntem datori să le organizăm. Pe lîngă acestea, zi de zi organizăm activităţi, manifestări, care merită şi ar trebui permanent să le avem, ce ţin de instruirea copiilor sau de  susţinerea moral-psihologică a acestora. Aceste activităţi duc la dezvoltarea cognitivă, la socializarea acestora. Mai mult ca atît prin prisma acestor campanii creăm aptitudini şi  deprinderi ce ţin de artele frumosului, alte  valori care există şi nu sînt promovate la noi în societate. Dispunem de un edificiu mare, în centrul Chişinăului şi ar fi păcat să nu-l exploatăm la justa valoare şi să nu realizăm anumite programe care nu necesită mari cheltuieli şi eforturi, este ceva elementar. Sînt colective care doresc să se promoveze şi sînt oameni care vor să vizualizeze, să aibă un spaţiu şi un timp.

 

- Dvs participaţi la careva proiecte de săpături  arheologice de la noi din Moldova, descoperiri poate de domeniul militar?

 

- Eu nu sînt specialist în domeniul arheologic, dar mi-a fost dat să cunosc istoria naţională militară şi toate pîrghiile acestui domeniu. Viaţa m-a pregătit din punct de vedere metodic şi profesional. Arheologic cunosc lucrul practic. Fiind şef de şantier, am fost parte la mai multe expediţii arheologice împreună cu Academia de Ştiinţă din Moldova, cu unele instituţiide învăţămînt din ţară. În anul 2001 am participat la expediţia arheologică din localitatea Mereşeuca, este vorba despre o cetate din sec.XII. În 2005 am săpat şantierul arheologic de la Costeşti, care este un monument unicat în acest spaţiu şi în general în Sud-Estul Europei. După aşa areal mare şi după numărul de vestigii găsite acolo este ceva ieşit din comun, practic e un oraş al Hoardei de Aur care s-a păstrat aici. Timp de o săpătură arheologică am găsit peste o mie de monede deja şi aceasta fără să menţionăm apeductul central al acestei localităţi, alte obiective. Dar la noi se întîmplă ceea ce se întîmplă şi acest unicat nu s-a conservat. Recent  ne povesteau colegii după o vizită în China că au văzut  un şantier arheologic care are pe zi 700 mii de vizitatori, dar la noi nu se pune accent pe  păstrarea a asemeni vestigii, edificii şi din această cauză noi pierdem mult, şi valoric şi financiar. Timp de o săpătură am descoperit aproximativ 8 obiective arheologice care se puteau conserva, ulterior acestea puteau să aducă multe beneficii, inclusiv pentru turism, care ar fi o pîrghie importantă în economia ţării.

 

- Cui se datorează succesul  revistei de istorie militară ,,Cohorta”?

 

- Revista “Cohorta” este o iniţiativă a mea personală. Se editează de treisprezece ani cu mici întreruperi, dar pînă la etapa actuală este unica revistă de istorie militară din Republica Moldova. Se colaborează cu diferite structuri şi instituţii atît din ţară, cît şi de peste hotare. Acum sîntem la o etapă nouă, deoarece avem oameni de ştiinţă atît din Ucraina, România, Ungaria, cît şi din alte state care publică articole. Anul acesta  în revistă vor fi publicate comunicările conferinţei ştiinţifice ,,20 de ani de la acţiunile militare de la Nistru” care a fost organizată în comun cu Academia de Ştiinţe.

 

- Cunoaştem că dumneavoastră sînteţi autorul filmului documentar Muzeul Armatei Naţionale, ce v-a impulsionat să faceţi această producţie?

 

- Această producţie a fost realizată ca urmare a necesităţii de a promova imaginea instituţiei. Mulţi auzise de  muzeul militar, dar nu cunoşteau ce anume conţine acest muzeu şi de aceea am realizat această carte de vizită. Spre exemplu copii care vin la noi rămîn cei mai impresionaţi.

    

- Scrieţi diferite materiale, articole istorice, scrieţi şi în ziarul ,,Oastea Moldovei”. Domnule colonel, de unde vine dragostea faţă de istorie?

 

- Din pasiunea de a cunoaşte, de a te implica şi redescoperi rădăcinile şi adevărul istoric. Din şcoală mergeam la  olimpiezi. După revenirea din armata sovietică şi acele evenimente de eliberare naţională ce se petreceau la noi în ţară cred că mi-au provocat curiozitatea de a şti istoria neamului. Despre publicaţii menţionez că  muncim pentru societate, pentru ca oamenii să cunoască istoria naţională. Multe din paginile istorice existente pînă acum nu sînt cunoscute de către populaţia noastră şi e păcat, căci necunoaşterea ne crează de multe ori probleme atît în sfera politică, cît şi în societate. Colaborarea noastră cu Centrul mass-media militară se face cu scopul de a promova aceste valori şi tradiţii istorice. Aceasta este menirea noastră, nu trebuie să muncim pentru nume, dar pentru a eterniza aceste valori.

 

- Vorbiţi-ne despre principalele obiective ale centrului, ce planuri aveţi de pus în aplicare?

 

- Lucrăm asupra creării infrastructurii acestei instituţii. Este în perspectivă crearea unui  centru de conferinţă, unei biblioteci, crearea unei infrastructuri care ne va permite dezvoltarea turismului. Toţi colaboratorii instituţiei sînt direcţionaţi să muncească asupra iniţierii, scrierii şi realizării de proiecte.  Pentru a realiza un centru adevărat, ce ţine de edificii şi teritoriul adi-acent, cît şi instituţii auxiliare pe care le avem trebuie să avem o susţinere financiară. Sperăm să amenajăm teritoriul adiacent pentru a crea o zonă de agrement specializată pentru societate.

 

- Ce vă doriţi pentru viitor atît dumneavoastră, cît şi Centrului de Cultură şi Istorie Militară?

 

- Sănătate şi toate cîte le avem planificate să le realizăm, ca Centrul de Cultură şi Istorie Militară să fie cu adevărat o instituţie cu valori de care să se bucure pe deplin nu doar efectivul Armatei Naţionale, ci întreaga societate.

 

- Vă mulţumesc.

Interviu  realizat de locotenent Mihaela MÎRZA