BASARABIA ÎN AJUNUL RĂZBOIULUI SOVIETO-GERMAN

Share

Soviet_occupation_of_BessarabiaDupă anexarea Basarabiei în iunie 1940 şi formarea Republicii Sovietice Socialiste Moldoveneşti, unul din primii paşi ai conducerii sovietice au fost activităţile de includere a noii republici în sistemul militar sovietic şi de pregătire de viitoarea confruntare cu Germania.

RSSM făcea parte din aşa numitul front de est, ce a fost format în noile hotare ale Uniuni Sovietice, create în urma pactului MolotovRibbentrop. Noua formaţiune administrativă se afla sub supraveghere strictă din partea comisariatului militar al apărării al URSS, deoarece republica se afla în eşalonul întîi strategic. Noua republică, formată la Prut, se afla la hotar cu România, care la acel moment avea relaţii economice foarte strînse cu Germania, 30% din petrolul consumat de economia germană fiind importat din Româ- nia. Din acest motiv Iosif Stalin acorda o atenţie deosebită acestei regiuni.

Pe teritoriul Moldovei şi Bucovinei a fost dislocată armata a 9-a şi a 11-a, formate din 40 de divizii, dintre care 11 erau de tancuri. Unităţile militare sovietice dislocate în RSSM făceau parte din categoria trupelor de elită de format nou, ce erau destinate acţiunilor de ofensivă. La hotar cu România erau dislocate unităţile de tancuri şi infanterie motorizată. Gruparea de trupe din RSSM reprezenta o unitate strategică aparte ce nu se supunea destrictului militar Odesa, ea făcea parte din districtul militar Moscova.

Anume din Moldova trupele sovietice urmau să dea lovitura principală în direcţia sud, ca obiectiv avînd ocuparea României şi în special centrul petrolier Ploieşti, de unde Germania extrăgea mari cantităţi de petrol pentru economia sa militară. După aceea urma ocuparea Ungariei şi Austriei şi înaintarea în adîncul teritoriului german. Odată cu dislocarea unităţilor sovietice are loc sovietizarea şi militarizarea regiunii. În februarie 1941 este adoptată Constituţia RSSM. În articolul 111 al noii constituţii se consemna că fiecare cetăţean este obligat să îndeplinească serviciul militar în armata sovietică.

Soviet_occupation_of_BessarabiaOdată cu primirea constituţiei moldoveneşti, Comitetul central al partidului comunist al URSS a acordat împuterniciri majore pardidului comunist din RSSM: toate sferele de activitate din republică se aflau sub supravegherea partidului comunist. O deosebită atenţie acorda conducerea partidului activităţilor de includere a teritoriului în sistemul militar. În cadrul comitetului central al partidului comunist al Moldovei a fost formată secţia militară. Ea avea ca obligaţie controlul organelor executive locale şi felul cum acestea îndeplinesc directivele de la Moscova privind mobilizarea resurselor economice şi umane pentru complexul militar sovietic. Asigurarea materială a trupelor sovietice dislocate pe teritoriul republicii era sub control strict din partea secţiei militare.

Unităţile sovietice erau asigurate cu produse de la populaţia locală şi conducătorii de partid din secţia militară aveau grijă ca această asigurare să nu fie întreruptă. Însă pe adresa secţiei militare parvin un şir de scrisori şi plîngeri de la locuitorii din oraşe şi sate privind abuzurile comise de ofiţerii şi osta- şii sovietici. Se cerea să fie stopate jafurile ce erau comise de ostaşi. În special acestea aveau loc în satele care se aflau în apropiera locului de dislocăre a unităţilor sovietice. Asemenea plîngeri veneau nu numai din partea oamenilor simpli, dar şi din partea conducătorilor secţiilor raionale de partid. Conducerea republicii şi a partidului comunist s-au ciocnit cu un şir de dificultăţi privind organizarea recrutării tinerilor din Basarabia în Armata Roşie. În noua republică nu exista o structură bine organizată şi sistematizată de comisariate militare.

Recrutarea localnicilor în armata sovietică în partea dreaptă a Nistrului avea loc în mod haotic datorită schimbărilor administrative şi nedorinţei băştinaşilor să îndeplinească serviciul militar în armata sovietică, iar în partea stîngă a Nistrului comisariatele militare existente au fost nevoite să reformeze întreaga lor activitate. În Chişinău a fost creat comisariatul central de recrutare, dar activitatea acestuia se înfăptuia cu mari dificultăţi, deoarece în dreapta Nistrului împărţirea administrativă era pe judeţe, iar în stînga Nistrului - pe raioane. Recrutarea nu era posibilă de organizat, din motivul că nu exista un recensămînt al populaţiei pe vîrste. În anul 1941 urmau să fie recrutaţi tinerii născuţi în anul 1924. Conducerea nu dispunea de date statistice privind numărul celor născuţi, şi nici de cadre care ar putea să efectueze recensămîntul şi recrutarea în armată.

Alt obstacol consta în faptul că un număr mare de populaţie din Basarabia nu dispunea de acte de identitate sovietice. Dar autorităţile sovietice dorind să urgenteze acest proces au încălcat legislaţia sovietică, mulţi tineri primeau un document fictiv precum că erau cetăţeni ai URSS, după care erau recrutaţi. Concomitent organele NKVD au început persecutarea şi reprimarea intelectualităţii locale, feţelor bisericeşti şi a ţăranilor înstăriţi. Una din cauzele acestor represiuni era dorinţa conducerii sovietice de a transforma regiunea într-o uriaşă bază militară cu o populaţie civilă docilă care urma să îndeplinească cerinţele înaintate de către URSS.

Un alt specific al acestei perioade era începutul unor construcţii masive militare pe teritoriul republicii, în special în Chişinău, unde se începe construcţia unor orăşele militare, construcţia unor întărituri tactice la hotar cu România, are loc transformarea unor obiecte civile în obiecte cu menire militară. În ora- şe se creează întreprinderi militare pentru repararea tehnicii militare defectate. Se duc lucrări pentru unificarea căilor de transport. Drumurile din dreapta Nistrului se aflau într-o stare mai bună decît cele din stînga Nistrului, acest lucru fiind remarcat de mulţi ofiţeri sovietici. Conducerea RSSM începe să ducă un şir de lucrări de reparaţie a căilor de transport din stînga Nistrului ca să le aducă la nivelul celor din fosta Basarabie. La 22 iunie se începe confruntarea dintre Germania şi URSS. Din primele ore ale acestui război, teritoriul actual al Republicii Moldova a fost implicat în acest conflict şi toate planurile conducerii sovietice de a duce un război victorios şi rapid au fost date peste cap, fiind zadarnice şi pregătirile de război ce au fost efectuate în RSSM.

Sergiu MUNTEANU, Ludmila LUPAŞCU, colaboratori ai Muzeului Armatei Naţională.