Istoria per zi

CRONICA CONFLICTULUI TRANSNISTREAN, partea 1

CRONICA CONFLICTULUI TRANSNISTREAN, partea 1

La începutul anilor ’90, sub influenţa forţelor conservatoare locale şi a conducerii proimperiale de la Moscova, pe teritoriul Republicii Moldova şi-a declarat independenţa autoproclamata republică moldovenească nistreană. Eforturile  forţelor  democratice  de  a  detensiona  situaţia  în  baza unei politici de conciliere au eşuat. Au fost create mai multe comisii, care promovau evitarea confruntărilor armate, restabilirea ordinii şi activităţii legale a organelor de conducere pe teritoriul din stânga Nistrului. Acestor tendinţe li se opunea însă, cu vehemenţă, dorinţa de a reveni la imperiul sovietic, politica de reîmpărţire a sferelor de influenţă între marile puteri, catalizate, la rândul lor, de grupările mafiote, care au fost, de fapt, principalele cauze ale începerii războiului de pe Nistru. Forţele procomuniste nu puteau accepta noile circumstanţe; căutau diferite...

CRONICA CONFLICTULUI TRANSNISTREAN, partea 2

CRONICA CONFLICTULUI TRANSNISTREAN, partea 2

După eşecul puciului din august, autorităţile din Transnistria şi-au intensificat acţiunile orientate spre destrămarea unităţii teritoriale a Moldovei. Începând cu 1 septembrie 1991, un grup de femei din Tiraspol şi Bender au blocat, timp de o lună, calea ferată care asigura legătura cu fosta URSS. La  6  septembrie  1991,  în  conformitate  cu  hotărârea  Sovietului suprem transnistrian, intitulată „Cu privire la măsurile de apărare a suveranităţii şi independenţei Transnistriei”, a fost creată aşa-numita gardă republicană. După organizarea acestor instituţii şi structuri antistatale, în perioada 10-12 septembrie 1991, la indicaţiile şefilor din Districtul militar Odesa şi a şefilor Armatei a 14-a rusă, a fost convocată adunarea ofiţerilor şi plutonierilor, care au declarat că, indiferent de deciziile ministrului apărării al URSS, ei vor trece...

CRONICA CONFLICTULUI TRANSNISTREAN, partea 3

CRONICA CONFLICTULUI TRANSNISTREAN, partea 3

Urmărind scopul creării unor structuri paralele puterii de stat, la 1 decembrie 1991, forţele separatiste au organizat alegerea „preşedintelui republicii moldoveneşti nistrene”. În ajunul alegerilor, persoane înarmate au început să intimideze populaţia din regiune. Pregătirile pentru alegerea preşedintelui autoproclamatei republici nistrene s-au desfăşurat în contextul unei activităţi ilegale intense a adepţilor menţinerii fostei URSS, în contextul acţiunilor practice de creare a unor structuri de ordine paralele, intimidării şi şantajării locuitorilor şi colaboratorilor poliţiei din partea stângă a Nistrului. În ajunul alegerilor, au fost înregistrate cazuri de presiuni din partea separatiştilor înarmaţi asupra şefilor unor structuri ale administraţiei locale, care acţionau în baza legislaţiei oficiale moldoveneşti. La 27 noiembrie 1991, în biroul Sovietului sătesc din localitatea Teia (raionul Grigoriopol) au apărut 6 persoane...

CRONICA CONFLICTULUI TRANSNISTREAN, partea 3

Share

cazaci_2Urmărind scopul creării unor structuri paralele puterii de stat, la 1 decembrie 1991, forţele separatiste au organizat alegerea „preşedintelui republicii moldoveneşti nistrene”. În ajunul alegerilor, persoane înarmate au început să intimideze populaţia din regiune.

Pregătirile pentru alegerea preşedintelui autoproclamatei republici nistrene s-au desfăşurat în contextul unei activităţi ilegale intense a adepţilor menţinerii fostei URSS, în contextul acţiunilor practice de creare a unor structuri de ordine paralele, intimidării şi şantajării locuitorilor şi colaboratorilor poliţiei din partea stângă a Nistrului.

În ajunul alegerilor, au fost înregistrate cazuri de presiuni din partea separatiştilor înarmaţi asupra şefilor unor structuri ale administraţiei locale, care acţionau în baza legislaţiei oficiale moldoveneşti.

La 27 noiembrie 1991, în biroul Sovietului sătesc din localitatea Teia (raionul Grigoriopol) au apărut 6 persoane înarmate cu arme automate Kalaşnikov, venite de la Tiraspol. Acestea au cerut, în mod brutal, ca angajaţii Sovietului sătesc să organizeze urgent activitatea propagandistică pentru alegerea „preşedintelui”; localnicii erau ameninţaţi, spunându-li-se direct că, după 1 decembrie, se va găsi câte un glonte pentru fiecare locuitor al satului. Aceşti intruşi au avertizat conducerea locală că, la 8 decembrie, în acest teritoriu nu se va permite organizarea de secţii de votare pentru alegerea preşedintelui Republicii Moldova. Restricţii de acest gen, înaintate de către propagandişti înarmaţi, au fost semnalate şi în alte localităţi din raioanele Dubăsari, Slobozia, Râbniţa etc.

Deputaţii Sovietului orăşenesc Bender au permis ca persoane înarmate din cadrul unităţilor autofinanţate să patruleze oraşele. Separatiştii şi membrii grupurilor armate aplicau presiuni brutale asupra persoanelor care se opuneau ideilor separatiştilor. Concomitent, se organizau  şi  acţiuni  ilegale  de  blocare  a  podurilor  şi  magistralelor auto, verificarea mijloacelor de transport. Se aplica violenţă directă, fizică şi psihologică.

În dimineaţa zilei de 1 decembrie 1991, în localitatea Mălăieşti, au sosit 2 autobuze şi un microbuz, care au adus circa 20-25 de agitatori, inclusiv şase îmbrăcaţi în uniforme militare. Locuitorii satului au hotărât  să  nu  reacţioneze  la  această  demonstraţie  de  forţă  şi,  în  ziua alegerilor, nu s-au prezentat la secţiile de votare.

În seara de 1 decembrie, a fost blocat podul de peste Nistru din vecinătatea satului Gura Bâcului.

Practic toate localităţile din raionul Grigoriopol, în satele Speia, Butor, Taşlâc, s-au înregistrat acţiuni de intimidare a populaţiei.

În raionul Dubăsari, toate podurile de pe Nistru au fost blocate de grupuri de oameni înarmaţi cu automate şi mitraliere. La fiecare pod au fost amplasate pichete formate din câte 30 de persoane dotate cu armament: toate pichetele aveau în dotare câte 3 mitraliere.

A fost blocat şi podul de peste Nistru din apropierea or. Râbniţa. Dinspre or. Camenca, pe pod, a fost amplasat un pichet compus din reprezentanţi ai miliţiei locale şi miliţiilor populare, bine dotate cu arme de foc.

25 de oameni înarmaţi cu automate şi cu trei mitraliere de infanterie au blocat podul de lângă satul Răscăieţi (raionul Ştefan Vodă). Blocarea s-a desfăşurat sub comanda unui colonel şi a doi maiori ai armatei sovietice.

Majoritatea luptătorilor de gherilă care au participat la acţiunea de blocare a podurilor şi arterelor principale de transport se aflau în stare de ebrietate, manifestând lipsă de respect faţă de cetăţeni şi de colaboratorii poliţiei.

Pe mai multe trasee s-a procedat la reţinerea ilegală a mijloacelor de transport. Luptătorii de gherilă spărgeau cu paturile automatelor geamurile automobilelor, declarând sfidător că acţionează la ordinul preşedintelui republicii nistrene, care le-a permis să deschidă focul asupra automobilelor ce nu opresc.

Tot la 1 decembrie, separatiştii din Dubăsari au reţinut un deputat în Parlamentul Republicii Moldova, care intenţiona să treacă pe celălalt mal al râului Nistru. Un grup de persoane înarmate au oprit automobilul în care se deplasa deputatul, l-au scos cu forţa din maşină şi l-au brutalizat. Când bărbatul a încercat să fugă, separatiştii au deschis focul din urma lui.