Istoria per zi
CRONICA CONFLICTULUI TRANSNISTREAN, partea 1

La începutul anilor ’90, sub influenţa forţelor conservatoare locale şi a conducerii proimperiale de la Moscova, pe teritoriul Republicii Moldova şi-a declarat independenţa autoproclamata republică moldovenească nistreană. Eforturile forţelor democratice de a detensiona situaţia în baza unei politici de conciliere au eşuat. Au fost create mai multe comisii, care promovau evitarea confruntărilor armate, restabilirea ordinii şi activităţii legale a organelor de conducere pe teritoriul din stânga Nistrului. Acestor tendinţe li se opunea însă, cu vehemenţă, dorinţa de a reveni la imperiul sovietic, politica de reîmpărţire a sferelor de influenţă între marile puteri, catalizate, la rândul lor, de grupările mafiote, care au fost, de fapt, principalele cauze ale începerii războiului de pe Nistru. Forţele procomuniste nu puteau accepta noile circumstanţe; căutau diferite...
CRONICA CONFLICTULUI TRANSNISTREAN, partea 2

După eşecul puciului din august, autorităţile din Transnistria şi-au intensificat acţiunile orientate spre destrămarea unităţii teritoriale a Moldovei. Începând cu 1 septembrie 1991, un grup de femei din Tiraspol şi Bender au blocat, timp de o lună, calea ferată care asigura legătura cu fosta URSS. La 6 septembrie 1991, în conformitate cu hotărârea Sovietului suprem transnistrian, intitulată „Cu privire la măsurile de apărare a suveranităţii şi independenţei Transnistriei”, a fost creată aşa-numita gardă republicană. După organizarea acestor instituţii şi structuri antistatale, în perioada 10-12 septembrie 1991, la indicaţiile şefilor din Districtul militar Odesa şi a şefilor Armatei a 14-a rusă, a fost convocată adunarea ofiţerilor şi plutonierilor, care au declarat că, indiferent de deciziile ministrului apărării al URSS, ei vor trece...
CRONICA CONFLICTULUI TRANSNISTREAN, partea 3

Urmărind scopul creării unor structuri paralele puterii de stat, la 1 decembrie 1991, forţele separatiste au organizat alegerea „preşedintelui republicii moldoveneşti nistrene”. În ajunul alegerilor, persoane înarmate au început să intimideze populaţia din regiune. Pregătirile pentru alegerea preşedintelui autoproclamatei republici nistrene s-au desfăşurat în contextul unei activităţi ilegale intense a adepţilor menţinerii fostei URSS, în contextul acţiunilor practice de creare a unor structuri de ordine paralele, intimidării şi şantajării locuitorilor şi colaboratorilor poliţiei din partea stângă a Nistrului. În ajunul alegerilor, au fost înregistrate cazuri de presiuni din partea separatiştilor înarmaţi asupra şefilor unor structuri ale administraţiei locale, care acţionau în baza legislaţiei oficiale moldoveneşti. La 27 noiembrie 1991, în biroul Sovietului sătesc din localitatea Teia (raionul Grigoriopol) au apărut 6 persoane...
- CRONICA CONFLICTULUI TRANSNISTREAN, partea 4
- CRONICA CONFLICTULUI TRANSNISTREAN, partea 5
- CRONICA CONFLICTULUI TRANSNISTREAN, partea 6
- CRONICA CONFLICTULUI TRANSNISTREAN, partea 7
- CRONICA CONFLICTULUI TRANSNISTREAN, partea 8
- CRONICA CONFLICTULUI TRANSNISTREAN, partea 9
- CRONICA CONFLICTULUI TRANSNISTREAN, partea 10
- CRONICA CONFLICTULUI TRANSNISTREAN, partea 11
- CRONICA CONFLICTULUI TRANSNISTREAN, partea 12
- CRONICA CONFLICTULUI TRANSNISTREAN, partea 13
- CRONICA CONFLICTULUI TRANSNISTREAN, partea 14
- CRONICA CONFLICTULUI TRANSNISTREAN, partea 15
- CRONICA CONFLICTULUI TRANSNISTREAN, partea 16
- CRONICA CONFLICTULUI TRANSNISTREAN, partea 17
- CRONICA CONFLICTULUI TRANSNISTREAN, partea 18
- CRONICA CONFLICTULUI TRANSNISTREAN, partea 19
- CRONICA CONFLICTULUI TRANSNISTREAN, partea 20
- CRONICA CONFLICTULUI TRANSNISTREAN, partea 21
- CRONICA CONFLICTULUI TRANSNISTREAN, partea 22
- CRONICA CONFLICTULUI TRANSNISTREAN, partea 23
- ASPECTE GEOPOLITICE ALE CONFLICTULUI TRANSNISTREAN, partea 1
- ASPECTE GEOPOLITICE ALE CONFLICTULUI TRANSNISTREAN, partea 2
- ASPECTE GEOPOLITICE ALE CONFLICTULUI TRANSNISTREAN, partea 3
- ASPECTE GEOPOLITICE ALE CONFLICTULUI TRANSNISTREAN, partea 4
- ASPECTE GEOPOLITICE ALE CONFLICTULUI TRANSNISTREAN, partea 5
- GENEZA CONFLICTULUI TRANSNISTREAN, partea 1
- GENEZA CONFLICTULUI TRANSNISTREAN, partea 2
- NELEGITIMITATEA CREĂRII AŞA-NUMITEI REPUBLICI MOLDOVENEŞTI NISTRENE, partea 1
- NELEGITIMITATEA CREĂRII AŞA-NUMITEI REPUBLICI MOLDOVENEŞTI NISTRENE, partea 2
- NELEGITIMITATEA CREĂRII AŞA-NUMITEI REPUBLICI MOLDOVENEŞTI NISTRENE, partea 3
- NELEGITIMITATEA CREĂRII AŞA-NUMITEI REPUBLICI MOLDOVENEŞTI NISTRENE, partea 4
- NELEGITIMITATEA CREĂRII AŞA-NUMITEI REPUBLICI MOLDOVENEŞTI NISTRENE, partea 5
- NELEGITIMITATEA CREĂRII AŞA-NUMITEI REPUBLICI MOLDOVENEŞTI NISTRENE, partea 6
- NELEGITIMITATEA CREĂRII AŞA-NUMITEI REPUBLICI MOLDOVENEŞTI NISTRENE, partea 7
CRONICA CONFLICTULUI TRANSNISTREAN, partea 7
- Details
- Hits: 1688
La 8 ianuarie 1992 sesiunea „Sovietului suprem al RMN” a adoptat „Concepţia structurii statal-teritoriale a Republicii Moldova”. „Concepţia” definea Republica Moldova drept un stat (comunitate) în limitele actualelor graniţe de stat între două state independente – „România – la vest şi Ucraina – la nord, sud şi est. În cadrul comunităţii intră republica nistreană moldovenească, la est – Republica Găgăuză, la sud, propriu-zis Republica Moldova (Basarabia), independente şi suverane, cu păstrarea drepturilor constituţionale ale fiecăreia din republici”.
„Alegerile şi referendumurile” desfăşurate în aceste două enclave ar fi putut reprezenta baza juridică necesară pentru recunoaşterea celor două entităţi statal-teritoriale şi formarea unui nou sistem statal-teritorial al Republicii Moldova.
Relaţiile între subiecţii proiectatei „comunităţi” trebuiau reglementate prin încheierea de acorduri.
În legătură cu înţelegerea dintre Chişinău şi Tiraspol privitor la constituirea unor grupuri de lucru pentru negocieri asupra problemelor organizării politico-juridice şi de stat a Republicii Moldova şi celor economico-financiare, „Sovietul suprem” a numit două grupuri de lucru, obligate să pledeze la masa negocierilor în conformitate cu prevederile „concepţiei” oficiale a RMN.
La 9 decembrie, forţele separatiste din Tighina au făcut o nouă încercare de a forţa poliţia locală să treacă sub jurisdicţia Tiraspolului, chemând populaţia civilă să ia cu asalt sediul poliţiei. Un grup de 60 de militari înarmaţi, însoţiţi de femei, foste pichetatoare ale căii ferate în lunile septembrie-octombrie, au început asediul clădirii. La ora 18.00 un grup de cetăţeni din satul Varniţa (de lângă Tighina), răspunzând la apelul Ministerului de Interne difuzat de către radioul naţional, au sosit la secţia de poliţie, lor li s-au alăturat încă circa 100 de locuitori ai oraşului. S-a creat o atmosferă explozivă. Asediatorii, printre care au fost remarcaţi şi militari sovietici din subunităţile staţionate în oraş, au fost siliţi să bată în retragere, reuşind, însă, să devasteze sediul Poliţiei rutiere din Tighina.
La 16 decembrie a fost semnat un protocol de conciliere, care prevedea retragerea în punctele iniţiale a formaţiunilor militare. La Chişinău, cetăţenii revoltaţi acuzau Guvernul de inactivitate şi cereau arme pentru a da ripostă provocărilor separatiste. Într-un apel difuzat la radio, Mircea Snegur îşi reitera credinţa în posibilitatea de a aplana pe cale paşnică conflictul, chemând cetăţenii la calm şi raţiune, pentru a nu admite noi pierderi de vieţi omeneşti.
În acele zile de grea cumpănă, doar locuitorii satului Coşniţa (raionul Dubăsari), n-au permis emisarilor să pătrundă în localitate şi să-şi desfăşoare propaganda şi intimidările în rândurile populaţiei din sat.
În perioada 13-15 decembrie, în or. Dubăsari au avut loc evenimente imprevizibile, care treceau de limitele legalităţii. La 13 decembrie, ora 5.30, secţia de poliţie din orăşel a fost informată că împotriva ei se pregăteşte un atac armat. În jurul secţiei circula un automobil blindat, iar gardiştii transnistrieni se pregăteau de asalt. În ajutorul persoanelor din interiorul clădirii au fost trimişi poliţiştii din Batalionul serviciului pază şi patrulare a Ministerului de Interne. Fără nici un foc tras, cei şase gardişti de la intrarea de pe podul pe Nistru au fost dezarmaţi de către forţele delegate. În apropierea postului Poliţiei rutiere de la intersecţia traseelor Dubăsari-Râbniţa-Grigoriopol, gardişti înarmaţi au deschis foc din automate şi mitraliere asupra altui grup de poliţişti. În acel schimb de focuri au decedat trei poliţişti: Ghenadie Iablocichin, Mihail Arnăut şi Valentin Mereniuc, ucişi pe loc; Grigorie Caşu a decedat mai târziu, la spital; alţi 9 poliţişti s-au ales cu răni grave. Cei patru poliţişti decedaţi, se numără printre primele victime ale războiului, practic început la Nistru.