Istoria per zi

CRONICA CONFLICTULUI TRANSNISTREAN, partea 1

CRONICA CONFLICTULUI TRANSNISTREAN, partea 1

La începutul anilor ’90, sub influenţa forţelor conservatoare locale şi a conducerii proimperiale de la Moscova, pe teritoriul Republicii Moldova şi-a declarat independenţa autoproclamata republică moldovenească nistreană. Eforturile  forţelor  democratice  de  a  detensiona  situaţia  în  baza unei politici de conciliere au eşuat. Au fost create mai multe comisii, care promovau evitarea confruntărilor armate, restabilirea ordinii şi activităţii legale a organelor de conducere pe teritoriul din stânga Nistrului. Acestor tendinţe li se opunea însă, cu vehemenţă, dorinţa de a reveni la imperiul sovietic, politica de reîmpărţire a sferelor de influenţă între marile puteri, catalizate, la rândul lor, de grupările mafiote, care au fost, de fapt, principalele cauze ale începerii războiului de pe Nistru. Forţele procomuniste nu puteau accepta noile circumstanţe; căutau diferite...

CRONICA CONFLICTULUI TRANSNISTREAN, partea 2

CRONICA CONFLICTULUI TRANSNISTREAN, partea 2

După eşecul puciului din august, autorităţile din Transnistria şi-au intensificat acţiunile orientate spre destrămarea unităţii teritoriale a Moldovei. Începând cu 1 septembrie 1991, un grup de femei din Tiraspol şi Bender au blocat, timp de o lună, calea ferată care asigura legătura cu fosta URSS. La  6  septembrie  1991,  în  conformitate  cu  hotărârea  Sovietului suprem transnistrian, intitulată „Cu privire la măsurile de apărare a suveranităţii şi independenţei Transnistriei”, a fost creată aşa-numita gardă republicană. După organizarea acestor instituţii şi structuri antistatale, în perioada 10-12 septembrie 1991, la indicaţiile şefilor din Districtul militar Odesa şi a şefilor Armatei a 14-a rusă, a fost convocată adunarea ofiţerilor şi plutonierilor, care au declarat că, indiferent de deciziile ministrului apărării al URSS, ei vor trece...

CRONICA CONFLICTULUI TRANSNISTREAN, partea 3

CRONICA CONFLICTULUI TRANSNISTREAN, partea 3

Urmărind scopul creării unor structuri paralele puterii de stat, la 1 decembrie 1991, forţele separatiste au organizat alegerea „preşedintelui republicii moldoveneşti nistrene”. În ajunul alegerilor, persoane înarmate au început să intimideze populaţia din regiune. Pregătirile pentru alegerea preşedintelui autoproclamatei republici nistrene s-au desfăşurat în contextul unei activităţi ilegale intense a adepţilor menţinerii fostei URSS, în contextul acţiunilor practice de creare a unor structuri de ordine paralele, intimidării şi şantajării locuitorilor şi colaboratorilor poliţiei din partea stângă a Nistrului. În ajunul alegerilor, au fost înregistrate cazuri de presiuni din partea separatiştilor înarmaţi asupra şefilor unor structuri ale administraţiei locale, care acţionau în baza legislaţiei oficiale moldoveneşti. La 27 noiembrie 1991, în biroul Sovietului sătesc din localitatea Teia (raionul Grigoriopol) au apărut 6 persoane...

CRONICA CONFLICTULUI TRANSNISTREAN, partea 11

Share

Razboi_Transnistria_2Lângă  satul  Ursoaia  (raionul  Căuşeni),  colaboratorii  raionali  de poliţie au oprit automobilul GAZ-53, ce aparţinea şcolii medii profesional-tehnice nr. 31 din Comrat. Din remorca maşinii s-au ridicat 4 oameni înarmaţi cu automate, care au deschis focul. Subofiţerul de poliţie Buga, venit la faţa locului, a fost rănit mortal, decedând pe loc, iar sergentul inferior Şchiopu s-a ales cu o rană grea la braţul stâng.

Colaboratorii poliţiei au deschis şi ei focul, rănindu-l mortal pe unul dintre atacatori. Ceilalţi gardişti au dispărut, părăsind automobilul.

Atacatorii purtau uniforme speciale. În remorca automobilului a fost găsit un automat, 4 încărcătoare cu 30 de cartuşe, o grenadă de producţie sovietică. Şoferul automobilului a fost reţinut. Identitatea celui împuşcat nu a fost stabilită, deoarece asupra cadavrului nu s-au găsit acte de identitate.

La  12  martie  1992,  între  orele  10.00  şi  17.00,  în  or.  Bender  s-a desfăşurat sesiunea ordinară a sovietului orăşenesc, în cadrul căreia urmau să se discute doleanţele scrise ale deputaţilor referitor la situaţia social-politică a or. Bender şi la ilegalităţile comise de gardişti în Transnistria. Preşedintele comitetului executiv, V. Cogut, a dat un răspuns superficial, menţionând că poliţia îşi va îndeplini şi în continuare obligaţiile, declarând, totodată, că gardiştii îşi permit acţiuni nesancţionate. Unele tentative izolate ale câtorva deputaţi de a-i familiariza pe cei prezenţi la sesiune cu adevărata stare de lucruri nu au avut nici un efect: V. Cogut s-a grăbit să închidă lucrările sesiunii.

În jurul orei 18.00, pe traseul Bender-Căuşeni, în apropiere de satul Zaim, colaboratorii secţiei raionale de poliţie Căuşeni au încercat să reţină un automobil fără numere de înmatriculare, în care se aflau 3 gardişti care au deschis imediat focul. Automobilul abandonat, a fost găsit mai târziu la o intersecţie din apropierea satului Zaim şi a fost adus la sediul din Căuşeni. La 6 martie, această maşină a fost sustrasă de către gardişti de la colaboratorii serviciului inspecţie rutieră a inspecţiei auto a or. Bender, care au fost ameninţaţi cu moartea.

În jurul orei 18.30, la ieşirea din or. Bender, gardişti înarmaţi au reţinut 2 colaboratori ai secţiei de poliţie Buiucani. La statul-major al gardiştilor, cei doi poliţişti au fost deposedaţi de armele din dotare şi de actele de identitate, ulterior fiind şi intimidaţi. După aceea, au fost eliberaţi împreună cu maşina şi cu cei doi infractori pe care îi escortau.

La 13 martie, în satul Parcani, un detaşament de femei, susţinut de aproximativ 300 de cazaci, au întreprins un atac banditesc asupra unităţii militare a Armatei a 14-a, capturând armament. S-a stabilit ulterior, că acest furt fusese regizat de înşişi ofiţerii armatei.

La 14 martie, vandalii au distrus podul de peste Nistru în direcţia or. Dubăsari.

În seara de 14 martie, gardişti şi cazaci care controlau magistrala auto strategică Tiraspol-Râbniţa, au deschis, în apropierea satului Roghi, focul asupra unui grup de 15 poliţişti aflaţi în subordinea Ministerului de Interne al Republicii Moldova. Atacatorii şi-au întărit din timp poziţiile lângă şosea şi în pădurea vecină: au săpat tranşee, au construit blindaje, au modificat un tanc, transformându-l în maşină blindată pe şenile. Ca răspuns la atacul gardiştilor, poliţiştii au deschis şi ei focul, însă forţele separatiştilor creşteau permanent. În timpul contraatacului, gardiştilor li s-a alăturat o altă maşină blindată pe şenile şi un camion marca ZIL-130. O mitralieră de pe una din maşinile blindate a început să verse foc asupra unui autobus cu civili, care se apropia din direcţia or. Râbniţa. Martorii oculari spuneau că echipajul maşinii blindate a folosit autobuzul ca scut, fiind sigur că poliţiştii nu vor deschide focul asupra unui mijloc de transport civil.

Protejându-se cu ajutorul autobuzului, gardiştii au continuat să tragă din armă, apoi au împins mijlocul de transport în şanţul de pe marginea drumului. Chiar şi când pasagerii, părăsind mijlocul de transport, fluturau batiste albe, gardiştii nu au încetat să tragă: civilii s-au împrăştiat în grabă, fără să-şi ia lucrurile personale.

Poliţiştii i-au strâmtorat pe atacatori şi i-au forţat să se retragă în direcţia or. Dubăsari. Postul gardiştilor a fost lichidat; starea psihologică a populaţiei satului Roghi, unde gardiştii distribuiau arme, încercând să implice locuitorii în aceste evenimente, s-a îmbunătăţit.

După încetarea acţiunilor militare, în jurul orei 20.30, jumătate dintre locuitorii satului a predat armele la primărie.

Sosită la faţa locului, echipa de filmare a găsit o maşină blindată arsă, iar alături – cadavrele a doi gardişti. A ars şi camionul în remorca căruia se aflau două cadavre în uniforme de cazaci, iar cadavrul unui alt cazac a fost găsit pe marginea şoselei. Pe asfalt, se profilau urme de şenile. Ministerul de Interne al Republicii Moldova nu avea în dotare maşini blindate cu şenile.

Autobuzul în care s-a tras avea numere de înmatriculare turceşti.

Echipa de filmare a depistat cadavrul unei tinere de 20 de ani, decedate în urma rănilor provocate de arme de foc. Autobuzul era în întregime ciuruit de gloanţe. Traiectoria împuşcăturilor confirma că gloanţele au fost trase de către unităţile de gardişti. În autobuz se  aflau  33  de  turişti  din  or.  Harkov (Ucraina),  care  se  îndreptau spre Turcia. Ambii şoferi ai autobuzului erau cetăţeni turci. 20 de pasageri au ajuns în Râbniţa, o femeie grav rănită a fost internată în spitalul din acest oraş. Poliţia Republicii Moldova a transportat doi gardişti răniţi la spitalul din Criuleni, unde li s-a acordat primul ajutor medical.

Peste o zi, în zona satului Coşniţa s-au dat lupte crâncene între gardişti şi poliţiştii chemaţi în apărarea satului: au fost utilizate rachete antigrindină.