Istoria per zi

CRONICA CONFLICTULUI TRANSNISTREAN, partea 1

CRONICA CONFLICTULUI TRANSNISTREAN, partea 1

La începutul anilor ’90, sub influenţa forţelor conservatoare locale şi a conducerii proimperiale de la Moscova, pe teritoriul Republicii Moldova şi-a declarat independenţa autoproclamata republică moldovenească nistreană. Eforturile  forţelor  democratice  de  a  detensiona  situaţia  în  baza unei politici de conciliere au eşuat. Au fost create mai multe comisii, care promovau evitarea confruntărilor armate, restabilirea ordinii şi activităţii legale a organelor de conducere pe teritoriul din stânga Nistrului. Acestor tendinţe li se opunea însă, cu vehemenţă, dorinţa de a reveni la imperiul sovietic, politica de reîmpărţire a sferelor de influenţă între marile puteri, catalizate, la rândul lor, de grupările mafiote, care au fost, de fapt, principalele cauze ale începerii războiului de pe Nistru. Forţele procomuniste nu puteau accepta noile circumstanţe; căutau diferite...

CRONICA CONFLICTULUI TRANSNISTREAN, partea 2

CRONICA CONFLICTULUI TRANSNISTREAN, partea 2

După eşecul puciului din august, autorităţile din Transnistria şi-au intensificat acţiunile orientate spre destrămarea unităţii teritoriale a Moldovei. Începând cu 1 septembrie 1991, un grup de femei din Tiraspol şi Bender au blocat, timp de o lună, calea ferată care asigura legătura cu fosta URSS. La  6  septembrie  1991,  în  conformitate  cu  hotărârea  Sovietului suprem transnistrian, intitulată „Cu privire la măsurile de apărare a suveranităţii şi independenţei Transnistriei”, a fost creată aşa-numita gardă republicană. După organizarea acestor instituţii şi structuri antistatale, în perioada 10-12 septembrie 1991, la indicaţiile şefilor din Districtul militar Odesa şi a şefilor Armatei a 14-a rusă, a fost convocată adunarea ofiţerilor şi plutonierilor, care au declarat că, indiferent de deciziile ministrului apărării al URSS, ei vor trece...

CRONICA CONFLICTULUI TRANSNISTREAN, partea 3

CRONICA CONFLICTULUI TRANSNISTREAN, partea 3

Urmărind scopul creării unor structuri paralele puterii de stat, la 1 decembrie 1991, forţele separatiste au organizat alegerea „preşedintelui republicii moldoveneşti nistrene”. În ajunul alegerilor, persoane înarmate au început să intimideze populaţia din regiune. Pregătirile pentru alegerea preşedintelui autoproclamatei republici nistrene s-au desfăşurat în contextul unei activităţi ilegale intense a adepţilor menţinerii fostei URSS, în contextul acţiunilor practice de creare a unor structuri de ordine paralele, intimidării şi şantajării locuitorilor şi colaboratorilor poliţiei din partea stângă a Nistrului. În ajunul alegerilor, au fost înregistrate cazuri de presiuni din partea separatiştilor înarmaţi asupra şefilor unor structuri ale administraţiei locale, care acţionau în baza legislaţiei oficiale moldoveneşti. La 27 noiembrie 1991, în biroul Sovietului sătesc din localitatea Teia (raionul Grigoriopol) au apărut 6 persoane...

CRONICA CONFLICTULUI TRANSNISTREAN, partea 18

Share

Razboi_Transnistria_6La 19 mai, ora 18.00, forţele militare ale Rusiei, respectiv ale Armatei a 14-a, folosind tancuri de tip T-72, tanchete de tip BMP, tunuri cu calibrul de 122 mm şi alte forţe militare, au declanşat o acţiune militară deschisă împotriva Republicii Moldova, împotriva forţelor de ordine legale. Intervenţia militară a Armatei a 14-a a Rusiei în zona conflictului zădărnicea începutul realizării înţelegerilor cvadripartite din 6 şi 17 aprilie şi crea un pericol real de escaladare a confruntării militare pe continent, se spunea în mesajul din 19 mai 1992, adresat de către preşedintele M. Snegur şefilor de state şi de guverne.

În aceeaşi zi, ministrul apărării al Federaţiei Ruse a expediat comandantului Armatei a 14-a următorul ordin: „Având în vedere că Transnistria este pământ rusesc şi situaţia de acolo s-a agravat, trebuie să-l apărăm cu toate mijloacele şi pe toate căile. Pentru aceasta vi se cere: să fie completate din rezervele pentru mobilizare toate unităţile Armatei a 14-a staţionate pe teritoriul Transnistriei; să fie aduse în stare de pregătire deplină de luptă toate unităţile militare; să fie deblocate toate unităţile militare pentru a face posibilă deplasarea tehnicii de luptă”.

Drept răspuns, viceministrul de externe de la Chişinău a prezentat la Helsinki, Comitetului Înalţilor Funcţionari ai CSCE, un raport privind acţiunile agresive ale trupelor ruse, în care a atras atenţia asupra implicării directe a Armatei a 14-a ruse în conflictul din Transnistria.

Comitetul Înalţilor Funcţionari a luat act de activitatea comisiei miniştrilor de externe ai Republicii Moldova, României, Rusiei şi Ucrainei, chemând părţile să-şi continue eforturile de instaurare a păcii în Republica Moldova.

Prezidiul  Parlamentului  a  cerut  Sovietului  Suprem  al  Federaţiei Ruse, preşedintelui B. Elţin „încetarea agresiunii militare făţişe împotriva Moldovei şi retragerea neîntârziată a Armatei a 14-a de pe teritoriul statului suveran”. Acelaşi punct de vedere a fost exprimat şi în Declaraţia din 20 mai a Ministerului de Externe, în care se afirmă că implicarea Armatei a 14-a în conflict a blocat şi a redus la minimum toate înţelegerile convenite  anterior. 

Ministerul  de  Externe  considera  că  „retragerea imediată şi necondiţionată a armatei de pe teritoriul republicii e o condiţie primordială a reinstaurării păcii în stânga Nistrului”, şi a cerut iniţierea neîntârziată a negocierilor în acest sens. În ciuda tuturor negocierilor, atacurile separatiştilor transnistrieni continuau. La 21 mai 1992, de exemplu, în timpul unui atac intensiv asupra poziţiilor din preajma satelor Roghi-Cocieri a fost omorât un poliţist, altul fiind grav rănit.

La 21 mai, ora 23.50, în s. Cocieri, în urma exploziei unei mine a fost grav rănit poliţistul Mihail Haralampie Socolovschi. 

La 21 mai, ora 17.00, în satul Cocieri, în urma exploziei unei mine, a fost rănit motociclistul din satul Corjova, O. D. Nicolaev, internat la spitalul din or. Criuleni.

La 22 mai, din s. Dubăsarii-Vechi (raionul Criuleni) a fost adus, grav rănit, la Spitalul de urgenţă din Chişinău voluntarul Vladimir Ostap Budescu (originar din or. Orhei).

La 23 mai, ora 17.50, în urma focului deschis de separatişti în s. Cocieri a fost distrus un magazin şi incendiată o casă. În s. Roghi a fost omorât un bărbat şi rănită o femeie.

În aceeaşi zi, a fost supus unor tiruri intensive pensiunea din localitatea Holercani. Obuzele au avariat căminul cu două etaje şi o casă de vacanţă.

Tot la 23 mai, la Spitalul de urgenţă din Chişinău au fost aduşi, grav răniţi (la cap) Victor Vasilie Cobâleanschi din s. Corjova şi Panteleimon Bodarev, locuitor al s. Valea Perjei (raionul Ceadâr-Lunga).

În aceeaşi zi, în secţia medicală a MAI a fost internat Vladimir Colesnic,  sergent  de  poliţie,  colaborator  al  echipei  de  patrulare  şi control, grav rănit în luptele de la Cocieri.

În timpul acţiunilor militare din 23 mai, din zona satelor Cocieri şi Roghi, au mai fost rănite următoarele persoane: Ion Buimistru (născut în 1958), voluntar; Veaceslav Ursu, voluntar; Leonid Chimenjun, sergent în armata naţională (contuzie); Sergiu Sandu, voluntar; Ilie Popa, voluntar; Vasile Aşcin, rezervist; Eudochia Ţurcan, locuitoare a satului Roghi, rănită grav la călcâiul stâng; Vladimir Colesnic, sergent-major de poliţie.

 

Tot la 23 mai, la ora 10.00, pe podul plutitor din satul Molovata, în urma tirului separatiştilor, a fost rănit sergentul-inferior, felcerul penitenciarului nr. 3 V. M. Coadă; în satul Cocieri, a fost grav rănit la faţă sergentul-inferior, carabinierul Ionel Andrei, voluntar, iar în urma exploziei unui obuz – contuzionat voluntarul Ivan Ghizion, locuitor al satului Burlacu (raionul Cahul).