Istoria per zi

CRONICA CONFLICTULUI TRANSNISTREAN, partea 1

CRONICA CONFLICTULUI TRANSNISTREAN, partea 1

La începutul anilor ’90, sub influenţa forţelor conservatoare locale şi a conducerii proimperiale de la Moscova, pe teritoriul Republicii Moldova şi-a declarat independenţa autoproclamata republică moldovenească nistreană. Eforturile  forţelor  democratice  de  a  detensiona  situaţia  în  baza unei politici de conciliere au eşuat. Au fost create mai multe comisii, care promovau evitarea confruntărilor armate, restabilirea ordinii şi activităţii legale a organelor de conducere pe teritoriul din stânga Nistrului. Acestor tendinţe li se opunea însă, cu vehemenţă, dorinţa de a reveni la imperiul sovietic, politica de reîmpărţire a sferelor de influenţă între marile puteri, catalizate, la rândul lor, de grupările mafiote, care au fost, de fapt, principalele cauze ale începerii războiului de pe Nistru. Forţele procomuniste nu puteau accepta noile circumstanţe; căutau diferite...

CRONICA CONFLICTULUI TRANSNISTREAN, partea 2

CRONICA CONFLICTULUI TRANSNISTREAN, partea 2

După eşecul puciului din august, autorităţile din Transnistria şi-au intensificat acţiunile orientate spre destrămarea unităţii teritoriale a Moldovei. Începând cu 1 septembrie 1991, un grup de femei din Tiraspol şi Bender au blocat, timp de o lună, calea ferată care asigura legătura cu fosta URSS. La  6  septembrie  1991,  în  conformitate  cu  hotărârea  Sovietului suprem transnistrian, intitulată „Cu privire la măsurile de apărare a suveranităţii şi independenţei Transnistriei”, a fost creată aşa-numita gardă republicană. După organizarea acestor instituţii şi structuri antistatale, în perioada 10-12 septembrie 1991, la indicaţiile şefilor din Districtul militar Odesa şi a şefilor Armatei a 14-a rusă, a fost convocată adunarea ofiţerilor şi plutonierilor, care au declarat că, indiferent de deciziile ministrului apărării al URSS, ei vor trece...

CRONICA CONFLICTULUI TRANSNISTREAN, partea 3

CRONICA CONFLICTULUI TRANSNISTREAN, partea 3

Urmărind scopul creării unor structuri paralele puterii de stat, la 1 decembrie 1991, forţele separatiste au organizat alegerea „preşedintelui republicii moldoveneşti nistrene”. În ajunul alegerilor, persoane înarmate au început să intimideze populaţia din regiune. Pregătirile pentru alegerea preşedintelui autoproclamatei republici nistrene s-au desfăşurat în contextul unei activităţi ilegale intense a adepţilor menţinerii fostei URSS, în contextul acţiunilor practice de creare a unor structuri de ordine paralele, intimidării şi şantajării locuitorilor şi colaboratorilor poliţiei din partea stângă a Nistrului. În ajunul alegerilor, au fost înregistrate cazuri de presiuni din partea separatiştilor înarmaţi asupra şefilor unor structuri ale administraţiei locale, care acţionau în baza legislaţiei oficiale moldoveneşti. La 27 noiembrie 1991, în biroul Sovietului sătesc din localitatea Teia (raionul Grigoriopol) au apărut 6 persoane...

CRONICA CONFLICTULUI TRANSNISTREAN, partea 19

Share

Transnistrian-RegionMap_1Amestecul Armatei a 14-a în afacerile interne ale Republicii Moldova  l-a determinat pe preşedintele  M. Snegur  ca,  la  23  mai,  să-i adreseze Secretarului General al ONU, Boutros Boutros-Ghali următorul mesaj: „La 19 mai 1992, trupe militare ale Armatei a 14-a au trecut făţiş de partea forţelor separatiste,  antiguvernamentale, înzestrându-le cu tehnică militară modernă, inclusiv tancuri şi rachete, şi susţinându-le în acţiunile lor violente împotriva structurilor constituţionale ale statului, precum şi a populaţiei paşnice. Ca urmare,  de  câteva  zile,  în  zona  de  conflict  se  produc  încălcări  ale înţelegerilor de încetare a focului, se înregistrează crime omeneşti şi mari pagube materiale, a crescut mult numărul refugiaţilor, circumstanţele enumerate având efecte grave asupra stabilităţii interne.

Practic, teritoriul Moldovei din stânga Nistrului este ocupat de către forţele  Armatei  a  14-a.  Toate  aceste  lucruri  constituie,  în  fapt,  un atac de agresiune armată din partea Federaţiei Ruse asupra Republicii Moldova, un război nedeclarat ţării mele, pentru repercusiunile căruia  Guvernu1  rus  poartă  întreaga  răspundere”.  Menţionând  că escaladarea conflictului armat prezintă un pericol pentru pacea şi securitatea în Europa de Sud-Est, preşedintele Snegur a subliniat că cererile repetate prin care autorităţile de la Chişinău cer Rusiei să dispună  scoaterea  unităţilor  militare  de  pe  poziţiile  de  luptă  şi  să retragă Armata a 14-a de pe teritoriul Republicii Moldova au rămas fără nici un răspuns.

În cadrul Conferinţei pentru ajutorarea Noilor State Independente, ce a avut loc la Lisabona, Nicolae Ţâu a prezentat în faţa delegaţilor celor 63 de state şi a 22 de organizaţii internaţionale efectele negative ale acţiunilor agresive ale Armatei a 14-a asupra situaţiei din Republica Moldova.

Declaraţia din 24 mai, de la Lisabona, a miniştrilor afacerilor externe ai Republicii Moldova, Federaţiei Ruse, României şi Ucrainei pleda pentru: respectarea strictă a încetării focului; readucerea tehnicii blindate în cadrul Armatei a 14-a; reîntoarcea tuturor formaţiunilor militare şi a tehnicii de luptă la locurile de staţionare; garantarea securităţii  centralei  hidroelectrice  de  la  Dubăsari  şi  a  altor  obiecte vitale; continuarea desfăşurării misiunilor de observatori militari în locurile de confruntare. Miniştrii au împuternicit comisia mixtă să pregătească, cu titlu de urgenţă, un raport despre măsurile ce ar putea contribui la reglementarea conflictului.

În cadrul unei întrevederi cu James Baker, înaltul oficial a menţionat că SUA sunt îngrijorate de escaladarea conflictului şi că Washinghtonul  a  decis  să  încurajeze  soluţionarea  pe  cale  paşnică  a diferendului, pornind de la inviolabilitatea frontierelor existente, a integrităţii teritoriale a Republicii Moldova, respectarea drepturilor omului.

Pentru a evita apariţia noilor victime de ambele părţi şi pentru a aplica  dezideratele  stipulate  în  actele  internaţionale,  la  15  iunie,  la Tiraspol, în cadrul unei şedinţe a comisiei mixte, patronată de Parlamentul Republicii Moldova, a fost semnat un acord care întrunea principiile  de  bază  privitor  la  reglementarea  paşnică  a  conflictului armat, instaurarea păcii şi înţelegerii în raioanele de est ale Republicii Moldova.

Acordul, semnat de către şefii administraţiilor publice locale din raionale Anenii Noi, Camenca, Criuleni, Dubăsari, Floreşti, Grigoriopol,  Orhei,  Rezina,  Râbniţa,  Slobozia,  Şoldăneşti,  Ştefan Vodă şi din or. Bender, Dubăsari, Râbniţa, Tiraspol a fost aprobat, la 16 iunie, de Parlamentul de la Chişinău.

Principiile de bază prevedeau: stabilirea unui control eficient asupra respectării acordului de încetare a focului; dezangajarea părţilor aflate în conflict; dezarmarea şi desfiinţarea formaţiunilor de voluntari, a  formaţiunilor  paramilitare  şi  a  structurilor  lor  organizatorice; încetarea mobilizării şi înrolării cetăţenilor pentru a participa la conflict.

Punctul cinci al acordului se referea la „elaborarea statutului juridic al raioanelor de est ale republicii în conformitate cu cerinţele practicii  internaţionale  în  domeniu,  luându-se  în  considerare  particularităţile istorice ale constituirii zonei transnistriene, cu participarea preşedinţilor comitetelor executive ale raioanelor Anenii Noi, Camenca,  Criuleni,  Dubăsari,  Floreşti,  Grigoriopol,  Orhei,  Rezina, Râbniţa, Slobozia, Şoldăneşti, Ştefan-Vodă şi ale or. Bender, Dubăsari,  Râbniţa,  Tiraspol”. 

Garda  transnistriană  urma  să  fie  transformată, în mod benevol, în subunităţi ale forţelor armate ale Republicii Moldova. Principiile conţineau angajamente privind restabilirea complexului  economic unic; întoarcerea refugiaţilor la locurile  lor de trai, asigurarea securităţii şi compensarea pagubelor ce li s-au pricinuit.

Un alt obiectiv viza desfăşurarea de noi alegeri libere locale şi generale, atât în stânga, cât şi în dreapta Nistrului, cu participarea observatorilor străini. Principiile de bază prevedeau, de asemenea, necesitatea restabilirii organelor legale ale puterii şi ale administraţiei  (de administrare locală, de asigurare a ordinii de drept, judecătoreşti, bancare, financiare) în raioanele de est şi crearea condiţiilor pentru buna lor funcţionare. Conform documentului, urma să fie constituit un Guvern al concordiei naţionale şi să fie respectat principiul reprezentării naţionale proporţionale în procesul formării instituţiilor puterii şi ale administraţiei de toate nivelele.

Acordul reafirma poziţia Parlamentului  privind  retragerea  unităţilor  armatei  ruse  staţionate în raioanele de est. Până la retragerea trupelor ruse, comandamentul acestora trebuia să asigure neutralitatea lor deplină faţă de evenimentele din zona de conflict. Ultimul punct prevedea cercetarea, de comun acord, a crimelor în care ar fi fost implicate ambele părţi, condamnarea actelor de terorism şi diversiuni, precum şi eliberarea ostaticilor şi neadmiterea în continuare a luării de ostatici.

 

Într-o  sinteză  referitor  la  activitatea  desfăşurată  de  observatorii militari în zona or. Tighina, în perioada 28 mai - 6 iunie, semnată de şefii grupelor de observatori militari din partea Republicii Moldova, României, Rusiei şi Ucrainei, se menţiona că regimul de încetare a focului n-a fost respectat, subliniindu-se că, în toate cazurile, primele au deschis focul anume forţele secesioniste.